Europa, umbrelă nucleară proprie și strategie industrială "Fabricat în Europa"? Negocierile franco-germane vor decide viitorul

Franța și Germania sunt cele două țări de care va depinde viitorul Europei. Două subiecte cruciale discutate de liderii celor două state sunt umbrela nucleară și conceptul de „Fabricat în Europa” pentru industriile strategice precum apărarea, inteligența artificială și calculul cuantic.

Franţa este singura ţară din Uniunea Europeană care dispune de armă nucleară. Toate celelalte ţări sunt protejate de descurajarea extinsă americană în cadrul NATO.

Însă SUA, care şi-au asumat de decenii protejarea Europei în timp ce ţările Bătrânului Continent îşi reduceau cheltuielile pentru apărare, cer în prezent aliaţilor lor europeni să preia această sarcină.

Peşedintele francez intenționează să "articuleze doctrina naţională" franceză cu "interesele de securitate comune" ale unor ţări europene,  adică să poată extinde umbrela nucleară și pentru alte state europene. "Este exact ceea ce noi facem pentru prima oară în istorie împreună cu Germania", a declarat el. "Este un mod de a crea convergenţă în abordarea noastră strategică şi cultura strategică între Germania şi Franţa", a adăugat el.

Macron urmează să susţină la sfârşitul lui februarie un important şi rar discurs care să actualizeze doctrina nucleară franceză, în timp ce mai multe voci din Europa.

Însă cancelarul german, deși este de acord în principiu că Europa trebuie să dețină capacități strategice de descurajare, a precizat că viziunea Franței nu trebuie să ducă la diferenţe de protecţie nucleară între europeni. 

Orice descurajare nucleară europeană trebuie "să se înscrie în cadrul participării noastre nucleare la NATO. Şi noi nu vom lăsa să apară în Europa zone de securitate diferite", a atenţionat el.

Franța promovează activ strategia industrială „Fabricat în Europa” 

"Dacă nu investim în economia noastră și nu eliminăm obstacolele din calea creșterii, vom fi luați de val de tehnologia din America și de importurile din China”, a avertizat Macron.

În contextul protecționismului american și al produselor chinezești care riscă să sufoce piața europeană, planul sună într-adevăr ca o strategie legitimă de protejare a intereselor europene.

Problema apare însă atunci când Macron explică cum intenționează să pună în aplicare acest plan.

„Este momentul să lansăm o capacitate comună de împrumut pentru aceste cheltuieli: euroobligațiuni orientate spre viitor". 

În plus, propune și redirecționarea către investiții europene a economiilor de aproximativ 300 de miliarde de dolari, despre care Mcron spune că merg acum anual către SUA.

Partea referitoare la împrumuturile comune și euroobligațiunile a se lovește de opoziția altor țări ale UE, dar în special de a Germaniei, deoarece acestea consideră că Franța dorește să transfere povara datoriei sale publice uriașe către alte state.

Berlinul consideră că investițiile și stimulentele ar trebui rezolvate în cadrul bugetului UE existent și al cadrului financiar multianual, și nu prin noi împrumuturi comune.

Planul francez este privit cu rezerve și de țări precum Olanda, Suedia, dar și de Finlanda sau țările baltice, care au avertizat într-o scrisoare comună că un astfel de plan prezintă riscul ca alte țări din afara UE să renunțe la investițiile în Uniune.

Dincolo de diferențele în privința aplicării acestei strategii, Europa trebuie să înțeleagă că va rămâne relevantă internațional doar dacă reușește să inoveze și să producă intensiv în domeniile strategice: apărarea, inteligența artificială, calculul cuantic și tehnologia"verde".