Ucraina a atacat din nou conducta Drujba pe teritoriul rus iar Ungaria rămâne fără petrol rusesc. Conflictul diplomatic dintre Kiev și Budapesta, pe cale să escaladeze
23 Februarie 2026
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Deși Ministerul Apărării de la Minsk a difuzat imagini care atestă prezența unităților ruse, absența frapantă a vehiculului de lansare propriu-zis (TEL) din materialele video ridică semne de întrebare asupra gradului real de pregătire operațională a sistemului în acest nou teatru de operații.
Această manevră de poziționare strategică survine pe fondul unei campanii de presiune psihologică exercitate de Moscova asupra flancului estic al NATO. Totuși, detaliile tehnice extrase din imaginile difuzate oferă indicii prețioase despre natura acestui „nou” sistem hipersonic .
Vehiculele de suport identificate, precum unitatea Typhoon (Ural-63095) și vehiculul de sprijin logistic montat pe șasiul MZKT-7930, prezintă o similitudine aproape identică cu infrastructura utilizată de sistemele ICBM RS-24 Yars.
De ce a ascuns Rusia lansatorul rachetei Oreshnik?
Această convergență tehnică validează ipoteza specialiștilor occidentali conform căreia Oreshnik nu este un proiect dezvoltat de la zero, ci o modificare a rachetei RS-26 Rubezh, derivată direct din arhitectura Yars prin eliminarea celei de-a treia trepte de propulsie.
Din punct de vedere geografic, alegerea locației de desfășurare este la fel de revelatoare. Recenta analiză a mai multor imagini din satelit, realizată de Arms Control Wonk indică aerodromul dezafectat Krichev-6, din regiunea belarusă Mogilev, ca fiind punctul central al prezenței rusești.
Situat la doar patru kilometri de granița cu Federația Rusă, acest amplasament impune o nouă realitate tactică fără a oferi însă un avantaj militar substanțial în ceea ce privește raza de acțiune.
Având în vedere că Oreshnik este creditat cu o rază de până la 5.000 km, poziționarea sa atât de aproape de teritoriul rus sugerează că decizia este motivată de considerente politice și de dorința de a oferi regimului de la Minsk o „garanție” simbolică de securitate, protejând în același timp sistemele de eventualele lovituri cu rachete ATACMS, datorită distanței față de frontiera ucraineană.
Configurația bazei de la Krichev-6, marcată de reconstrucția rapidă a infrastructurii feroviare și de ridicarea unor adăposturi specifice Forțelor de Rachete Strategice (RVSN), indică o capacitate limitată, estimată la cel mult un batalion (2-3 lansatoare), departe de structura unui regiment complet.
Această dimensiune redusă a contingentului, coroborată cu prezența vehiculelor de suport logistic de tip „cantină mobilă”, indică faptul că unitatea este configurată pentru misiuni de durată în regim de auto-susținere, dar fără o autonomie nucleară reală.
Oreshnik, instrument de presiune politică
Lipsa unor silozuri de depozitare a focoaselor atomice în proximitate confirmă faptul că Moscova păstrează controlul centralizat absolut asupra componentei de atac.
Dincolo de implicațiile tactice, prezența Oreshnik în Belarus reprezintă o degradare a arhitecturii de control al armamentului, constituind o încălcare directă a Tratatului New START, care interzice staționarea armelor strategice ofensive în afara teritoriului național.
Deși Rusia a suspendat participarea la tratat, această desfășurare forțează limitele definițiilor tehnice, Moscova jonglând între clasificarea sistemului ca rachetă intercontinentală (ICBM) sau rachetă cu rază medie (IRBM) în funcție de contextul diplomatic.
Această ambiguitate pregătește terenul pentru o eventuală cursă a înarmărilor pe continentul european, invitând la desfășurări reciproce din partea NATO, precum sistemele Typhon sau Dark Eagle.
În concluzie, deși Moscova a evitat să arate „ Hazel” (Oreshnik) în toată splendoarea sa tehnică, logistica afișată în Belarus confirmă legătura ombilicală cu sistemele strategice rusești consacrate.
Mesajul transmis nu este unul de superioritate tehnologică imediată, ci unul de erodare deliberată a normelor de securitate post-Război Rece, transformând Belarusul într-o platformă de lansare pentru o nouă eră a confruntării balistice în Europa.
O eroare de calcul de cel puțin 10 ani. Cât de realistă este Rusia când vehiculează 12 trilioane de dolari dacă scapă de sancțiuni
