Defense România Strategica După Letonia, încă un stat baltic este gată să negocieze o eventuală umbrelă nucleară a Franței

După Letonia, încă un stat baltic este gată să negocieze o eventuală umbrelă nucleară a Franței

Foto: harta Europei / pexels, Lara Jameson
Premierul eston, Kristen Michal, a declarat luni că este dispus să discute ideea preşedintelui Emmanuel Macron privind extinderea umbrelei nucleare franceză pentru a acoperi şi alte ţări, printre care s-ar putea număra şi Estonia

Subiectul apărării nucleare a Europei de către europeni devine un subiect tot mai important, în condițiile în care dubiile privind credibilitatea umbrelei nucleare americane sunt alimentate de declarațiile actualei administrații americane.

Până în prezent, în regiunea Mării Baltice, şefa guvernului Letoniei, Evika Silina, s-a arătat favorabilă extinderii descurajării nucleare franceze propuse de Macron.

Iată că și Estonia lasă să se înțeleagă că ar putea accepta oferta Parisului privind extinderea umbrelei nucleare franceze.

"Dacă este posibil ca umbrela nucleară franceză să fie extinsă în Europa", responsabilii din domeniul apărării "vor fi încurajaţi să menţină această comunicare şi, dacă va apărea ocazia, cu siguranţă vom discuta despre asta", a declarat Michal după o reuniune a Consiliului Naţional de Apărare al Estoniei.

"Umbrela nucleară a NATO există aici, nu a dispărut. Există o dezbatere cu privire la posibilitatea extinderii capacităţilor nucleare franceze în Europa, iar dacă se va ivi o oportunitate în acest sens şi vom putea contribui în vreun fel la aceasta, cu siguranţă o vom face", a adăugat el.

Poziția României pe acest subiect este mai degrabă de neangajare. Radu Miruță declara că discuția privind o posibilă colaborare cu Franța pe acest subiect este încă într-o fază foarte incipientă. Ulterior, președintele Nicușor Dan declara că România este deja acoperită de umbrela nucleară a Statelor Unite.

Ce își propune Franța în domeniul descurajării nucleare

Declaraţiile premierului eston intervin la o săptămână după ce preşedintele francez a prezentat ideea unei "descurajări avansate", care ar implica o cooperare mai strânsă între Franţa şi alte şapte ţări europene, printre care Germania şi Polonia.

Alături de cooperarea cu statele europene, Parisul are următoarele obiective în domeniul descurajării nucleare:

  • Creșterea numărului de arme nucleare, fără a divulga dimensiunea arsenalului nuclear
  • O nouă generație de submarine strategice, primul astfel de submarin urmând a intra în serviciu în 2036
  • Rachete nucleare cu tehnologie nouă

Se estimează că Franţa deţine aproximativ 290 de ogive nucleare, majoritatea fiind amplasate pe cele patru submarine cu propulsie nucleară ale ţării.

Estonia nu e împotriva desfășurării de arme nucleare NATO pe teritoriul său

Încă din luna februarie a acestui an, Estonia și-a exprimat interesul pentru descurajarea nucleară pe teritoriul său.

„Dacă NATO consideră oportună desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul nostru, nu suntem împotriva acestui lucru”, declara ministrul eston de externe, Margus Tsahkna. Potrivit acestuia, Estonia nu are nicio doctrină care ar exclude un astfel de pas.

Anterior, ministrul apărării eston, Hannu Pevkur, declarase în vară că ţara sa este dispusă să găzduiască pe teritoriul său avioane aliate cu capacitate nucleară, referindu-se atunci la planurile Marii Britanii de a achiziţiona avioane F-35A cu capacitate nucleară care ar putea staţiona în Estonia.

În conferinţa sa de presă de luni, prim-ministrul eston a mai afirmat că ţara baltică speră să crească cifra de afaceri a industriei naţionale de apărare de la aproximativ 730 de milioane de euro în 2025 la 2 miliarde de euro în 2030.

Ciprian Dumitrache-Cotu este jurnalist și s-a alăturat DefenseRomania în 2021, fiind interesat de istorie, teme de securitate și război informațional. Urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina încă dinaintea invaziei ruse din 2022, inclusiv ca observator la fața locului.
Alte știri de interes