Diplomația poligoanelor: Cum pregătește România armata R. Moldova, de la instruire pe Piranha 3 la căști de protecție antibalistică și exerciții comune

Vorbim de o cooperare care acoperă mai multe aspecte, de la deprinderile unei grupe de militari până la procesul de comandă, apărarea cibernetică și susținerea unui contingent într-o misiune externă.

Dimensiunea relației este indicată de cifrele prezentate de ministrul Anatolie Nosatîi, citat de mass-media. Mai exact planul bilateral cuprindea 28 de activități în 2021, iar anul 2025 s-a încheiat cu aproximativ 360. Acestea includ instruiri, schimburi de experiență și învățământ militar.

În luna octombrie 2026, militari moldoveni participă la „Wind Spring 26”, desfășurat între 17 și 30 octombrie la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu. Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, exercițiul urmărește îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor, consolidarea competențelor tactice și operaționale și creșterea interoperabilității, respectiv capacitatea de a comunica și acționa după proceduri compatibile.

Photo source: Ministerul Apărării de la Chișinău

Importanța acestui tip de pregătire rezultă din legătura dintre decizie și execuție. Un ordin trebuie formulat clar, transmis la timp și înțeles de toate structurile implicate. Antrenamentul comun permite exersarea acestor relații într-un cadru în care procedurile pot fi comparate. Pentru Armata Națională, accesul la asemenea activități oferă un reper extern pentru propria instruire.

Un alt exemplu este „Sea Breeze 2026”, desfășurat între 3 și 17 iunie la Babadag. Au participat peste 450 de militari din șapte state, inclusiv România și Republica Moldova. Programul a cuprins trageri de luptă, planificarea operațiilor și coordonarea forțelor. Valoarea participării moldovenești constă în expunerea la cerințele unei acțiuni multinaționale, mai exact comunicare compatibilă, sincronizarea activităților și reacția la schimbarea situației. Găzduirea în România facilitează accesul la un mediu de pregătire cu mai mulți parteneri, fără cheltuieli majore pentru Republica Moldova.

Misiuni distincte în pregătirea din România, inclusvi pe componenta forțelor speciale

Photo source: Forțele pentru Operații Speciale Române

Pregătirea din România este adaptată și unor misiuni distincte. Între 19 și 30 ianuarie 2026, militari ai Batalionului cu destinație specială „Fulger” s-au antrenat la Vatra Dornei, împreună cu forțele speciale române, în cadrul „JCET-2026”. Activitățile au inclus pregătire în teren montan și condiții de iarnă, precum și trageri avansate pe vreme nefavorabilă.

Asemenea condiții solicită rezistența personalului, coeziunea echipelor și capacitatea de conducere sub presiune. Beneficiul pentru militarii moldoveni este posibilitatea de a exersa în afara rutinei obișnuite, alături de o structură parteneră specializată. Experiența devine utilă instituțional când procedurile și lecțiile desprinse sunt introduse în pregătirea următoarelor echipe.

Cooperarea funcționează și la nivelul unităților de infanterie. Între 15 și 22 iunie 2026, militari moldoveni au participat la Gâdinți, în județul Neamț, la instruiri privind traversarea cursurilor de apă, alături de Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”. Activitatea a făcut parte din planul comun cu Brigada Infanterie Motorizată „Moldova”.

Acest nivel de lucru contează deoarece pregătirea unei armate începe cu subunitățile care execută efectiv misiunea. Parteneriatele dintre brigăzi permit repetarea instruirii și urmărirea progresului, oferind relației bilaterale o continuitate care poate supraviețui schimbării conducerii politice.

Efectul instruirii este multiplicat și de faptul că militarii reveniți din România devin instructori pentru colegii lor. În acest fel, experiența unui contingent restrâns ajunge la o structură mai largă. Procesul presupune actualizarea programelor, repetarea exercițiilor și evaluarea acelorași deprinderi în unitățile moldovenești. Continuitatea parteneriatelor dintre brigăzi oferă un cadru pentru această transmitere a cunoștințelor și pentru identificarea problemelor care persistă.

Cooperarea are și aplicații directe în sprijinul infrastructurii civile. În martie 2026, geniștii din Batalionul „Codru” au intervenit împreună cu militarii Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” pentru adaptarea podului de pontoane Leova-Bumbăta la creșterea nivelului Prutului. Această speță documentează capacitatea unor unități partenere de a lucra împreună pentru menținerea unei legături transfrontaliere importante, cu efect asupra circulației oamenilor și mărfurilor.

Transfer de experiență, dar în ambele sensuri

Photo source: Ministerul Apărării de la Chișinău

Transferul de experiență se realizează în ambele sensuri. La „Scutul de Foc 2026”, desfășurat în septembrie în Republica Moldova, au participat structuri de infanterie și artilerie ale Armatei Naționale, carabinieri, militari români și militari ai Gărzii Naționale a Carolinei de Nord. Instruirea pe teritoriul moldovean aduce cooperarea în condițiile concrete în care funcționează unitățile beneficiare. Programul a inclus exerciții practice în teren și trageri de luptă.

Participarea comună a mai multor structuri oferă posibilitatea exersării coordonării dintre acestea. Pentru Chișinău, avantajul este apropierea instruirii internaționale de propriul sistem de pregătire. Putem considera că proiectele realizate de Republica Moldova cu România, dar și înfrățirea brigăzilor de infanterie cu unități românești drept instrumente ale modernizării Armatei Naționale.

O dimensiune distinctă este apărarea cibernetică. Ministerul Apărării a anunțat, la 27 octombrie 2026, participarea militarilor moldoveni la „CETATEA-2026”, organizat la București de Comandamentul Apărării Cibernetice al Armatei României. Instruirea a vizat comunicațiile, tehnologia informației și apărarea cibernetică. Cooperarea în aceste domenii are o importanță directă pentru funcționarea comenzii militare, având în vedere că rețelele compromise sau comunicațiile întrerupte pot afecta executarea misiunilor, inclusiv atunci când personalul și tehnica sunt disponibile.

Sprijin material din România: Căști de protecție balistică, veste antiglonț sau mașini de teren, dar și instruire pe Piranha III

Photo source: Ministerul Apărării de la Chișinău

Sprijinul material completează instruirea. În august 2023, România a oferit Armatei Naționale căști de protecție balistică, veste antiglonț și autoturisme de teren. Sunt categorii de echipamente care răspund unor nevoi elementare, precum protecția militarului și mobilitatea. Utilitatea lor se regăsește în activitatea curentă și în pregătirea pentru misiuni.

Mai importantă pentru evaluarea mecanismului de sprijin este pregătirea echipajelor. Ministrul Nosatîi a precizat în mai 2026 că militarii moldoveni au fost instruiți și certificați în România pentru operarea și întreținerea transportoarelor Piranha. Cele 19 transportoare Piranha III donate în 2023 au provenit din Germania. Contribuția românească la instruire completează astfel dotarea realizată de un alt partener.

Această complementaritate explică de ce valoarea ajutorului depășește inventarul bunurilor donate. O platformă militară presupune echipaje, întreținere și proceduri de utilizare. Instruirea reduce distanța dintre recepționarea tehnicii și folosirea ei competentă.

Formarea ofițerilor susține aceeași logică pe termen lung. Oferta oficială pentru ciclul 2026-2030 include studii în România în managementul sistemelor de apărare aeriană și intendență, adică administrarea aprovizionării și resurselor. Aceste specializări arată că modernizarea presupune atât pregătirea pentru luptă, cât și organizarea resurselor care o susțin.

Cooperarea dobândește o verificare practică prin misiunile externe. La 16 octombrie 2026, Republica Moldova a detașat al treilea contingent în EUFOR ALTHEA, în Bosnia și Herțegovina. Cei 18 militari urmează să execute, timp de șase luni, misiuni de securitate, pază și patrulare, în componența batalionului românesc. Participarea într-o asemenea structură extinde colaborarea dincolo de durata unui exercițiu.

Photo source: Ministerul Apărării de la Chișinău

Cadrul bilateral a fost consolidat prin protocolul semnat în mai 2024, care facilitează pregătirea și participarea comună la misiuni internaționale. Sprijinul logistic și organizatoric permite unei armate cu efective reduse să contribuie la operații pentru care desfășurarea complet independentă ar presupune resurse suplimentare.

Efectul strategic al sprijinului românesc constă în acumularea de competențe și în apropierea procedurilor Armatei Naționale de cele ale partenerilor occidentali. Rezultatul depinde de păstrarea specialiștilor, continuitatea instruirii și finanțarea întreținerii echipamentelor. Numărul exercițiilor indică intensitatea cooperării, iar capacitatea de a reproduce acasă ceea ce s-a învățat arată valoarea militară a acesteia.

Comunicatele publice documentează activitățile și obiectivele lor, iar evaluarea câștigului de capacitate ar necesita și indicatori precum nivelul de certificare, disponibilitatea tehnicii și numărul instructorilor care continuă pregătirea în unitățile Armatei Naționale, după revenirea acasă.

Pentru București, consolidarea Armatei Naționale are o miză directă de securitate. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și bombardamentele asupra porturilor dunărene au demonstrat apropierea amenințărilor de granițele ambelor state. O Republică Moldova capabilă să gestioneze mai bine o criză reduce vulnerabilitățile din vecinătatea României. Din această perspectivă, instruirea militară și parteneriatele dintre unități contribuie la stabilitatea regională. Sprijinul românesc are valoare strategică atunci când competențele dobândite devin practică permanentă în Armata Națională.