E vorba de un audit care va fi extrem de riguros. Controlul va viza nu doar dacă s-au respectat specificațiile tehnice din fiecare program în parte, specificații consemnate clar în caietul de sarcini, ci și modul în care au fost alocate contractele, cu precădere verificarea și compararea ofertelor cu cele ale competitorilor.
Minstrul Radu Oprea nu a menționat un program anume, ci a afirmat că acest control va viza toate acordurile din SAFE.
Amintim că în ultimele luni au existat poziții publice din partea mai multor companii competitoare care s-au plâns că ofertele lor nu au fost luate în calcul în decizia finală pentru semnarea contractelor.
Ce vizează verificarea contractelor din SAFE: Caracteristici tehnice și modul în care au fost atribuite contractele de înzestrare
Armata australiană, testând blindatele Redback și Lynx. Sursa foto: Australian Defense Force
„Vă pot da azi știrea că am trimis Corpul de Control al Ministerului Apărării Naționale la DGARM (n.r. - Direcția Generală pentru Armamente), structura specializată din cadrul MApN care se ocupă de achiziții. DGARM este instituția care întocmește caietul de sarcini și apoi se ocupă de procesele de achiziții publice. De ce au fost implicați în acest proces de la început? Pentru că toate programele sunt în Planul de înzestrare al Armatei care este aprobat în CSAT, deci nevoile Armatei României sunt bine documentate”, a afirmat ministrul Radu Oprea, într-un interviu acordat Antenei 3 CNN.
El a explicat că verificările vor viza „dacă caracteristicile solicitate de către fiecare armă se regăsesc în sepcificațiile tehnice ale fiecăruia dintre echipamentele pe care Armata Română urmează să le primească și care vor fi finanțate prin SAFE” și „dacă sumele vehiculate în spațiul public sunt corecte din perspectiva comparării cu potențialele oferte ale celorlalți competitori”.
„Felul în care a fost decisă compania 1, 2 sau 3 (n.r. - drept câștigătoare) este o chestiune care, din discuțiile pe care le-am avut până acum cu cei din MApN, a fost stabilită de Cancelaria premierului”, a mai afirmat Radu Oprea.
„Pentru a clarifica lucrurile, pentru că volumul de informații este foarte mare, am promis public că voi studia acest subiect și am început deja să o fac. Având în vedere volumul mare de informații am simțit nevoia să semnez un ordin prin care Corpul de Control al MApN să înceapă verificările acolo”, conchide ministrul Apărării.
Tot ce achiziționează România prin fonduri SAFE
Transport militar de trupe în cadrul Armatei României. Foto: Ministerul Apărării Naționale
Cu 16,68 miliarde de euro, România are a doua cea mai mare alocare din programul SAFE, după Polonia. Acordul de împrumut a fost semnat la București pe 12 mai 2026, a fost finalizat la Bruxelles pe 21 mai și aprobat ulterior de Parlament. Împrumutul are maturitate de 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani, iar fondurile pot fi accesate până la 31 decembrie 2030, cu o prefinanțare de 15%, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, și prima tranșă disponibilă chiar din această lună, octombrie 2026.
România înaintea termenului limită din 31 mai pentru contractele individuale, șapte contracte cu firme din grupul german Rheinmetall, în valoare de aproape 6 miliarde de euro, între care cel pentru 298 de vehicule de luptă ale infanteriei și derivate Lynx, de 3,337 miliarde de euro fără TVA, dar și două nave de patruale ori sisteme antiaeriene Skyranger și Skynex. Ulterior au mai fost semnate contractele pentru achiziția a 12 elicoptere H225M, precum și a 12 radare de ultimă generație GM200 produse de Thales, contracte cu achiziție comună.
Nu s-a semnat încă achiziția de sisteme antiaeriene IRIS-T sau producția de drone cu Ucraina, termenul limită fiind până la finalul acestui an. Totodată, merită precizat că armamentul individual este un program separat gestionat de MAI, contractul fiind așteptat să fie semnat tot în acest an.
Cele 15 programe gestionate de MApN prin mecanismul de împrumut și înzestrare SAFE:
1. Transportor blindat pentru trupe 8x8 Piranha 5 și derivate produse de GDELS Romania, contractul NU s-a semnat și a fost suplimentat numărul de vehicule de luptă ale infanteriei Lynx
2. Platforme de transport auto multifuncționale - pe roți – IVECO, în valoare de 344.40 mil. euro.
Proiectul are în vedere achiziția de platforme de transport auto multifuncționale - pe roți (1.115 platforme de transport IVECO în 16 configurații, omologate), asemenea Piranha 5 nici acest contract NU s-a mai semnat în urma negocierilor directe cu operatorul economic.
3. Centru de operații tactice pentru apărarea aeriană și antirachetă - SBAMD-TC, în valoare de 160 mil. euro.
Două contracte semnate „legat”: 4. Două vedete de intervenții pentru scafandri – VIS, în valoare de 84 mil. euro și 5. Două nave de patrulare maritimă – OPV, în valoare de 836 mil euro.
6. Elicoptere multi-misiune, în valoare de 852 mil euro.
7. Sistem Lansare Naval Strike Missile , 207 mil euro
8. MLI de la Rheinmetall Automecanica SRL program în valoare totală de 3.337 miliarde.
9. Sistem de apărare aeriană cu baza la sol cu capabilități C-UAS şi CRAM SKYNEX, de la Rheinmetall Italia, în valoare de 476 mil. euro.
10. Sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune VSR – CUAS Skyranger35, de la Rheinmetall Italia, în valoare de 470 mil euro.
11. Radare Gap Filler de supraveghere aeriană, în valoare de 258 mil euro.
12. Trei sisteme de rachete sol-aer cu bătaie medie SBAMD (L) – MR / SBAMD(L)-M-MR, în valoare de 547,83 mil. euro. Este vorba despre sistemul antiaerian cu rază medie IRIS-T, de la Diehl, unde încă se poartă negocieri.
13. Sisteme de lovire cu muniții de tip loitering , în valoare de 147 mil. euro.
14. Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată, cu capabilități (CIWS) Millennium, în valoare de 36 mil. euro: 2 sisteme de la Rheinmetall Italia.
15. Muniție cal. 35 mm (C-RAM- Oerlikon+Skyranger, inclusiv AHEAD), în valoare de 450 mil. euro, de la Rheinmetall Waffe Munition GmbH.