Zidul de 460 km din Marea Chinei de Est în așa-numita „zonă gri”: De ce a mobilizat China 2.000 de bărci de pescuit pentru o „blocadă” navală

Analiza datelor de monitorizare a traficului maritim din ultimele săptămâni scoate la iveală o realitate strategică alarmantă în Marea Chinei de Est, unde China a mobilizat în două rânduri bariere plutitoare masive, întinse pe sute de kilometri.

Aceste manevre, desfășurate chiar de Crăciun și la începutul lunii ianuarie 2026, nu au fost acte de pescuit comercial, ci repetiții generale pentru o viitoare ’’blocadă navală hibridă’’ asupra Taiwanului sau a bazelor japoneze din Okinawa.

De ce a mobilizat China 2.000 de bărci de pescuit pentru o „blocadă”

Mecanismul de operare al acestei „Miliții Maritime” este pe cât de simplu, pe atât de eficient în contextul războiului hibrid. Pe 25 decembrie 2025, aproximativ 2.000 de nave de pescuit chineze au abandonat brusc activitățile lor obișnuite pentru a forma două bariere paralele, lungi de aproape 460 de kilometri, potrivit unei analize a New York Times.

Două săptămâni mai târziu, o altă formațiune de 1.400 de vase a creat un dreptunghi dens de 320 de kilometri lungime, forțând navele cargo internaționale să execute manevre de evitare sau să navigheze în zig-zag pentru a trece.

Pentru U.S. Navy, acest lucru indică un nivel de comandă și control asupra navelor civile care depășește orice estimare anterioară, permițând Beijingului să „închidă” artere maritime vitale fără a trage un singur foc de armă.
Capacitatea Chinei de a utiliza flota sa de pescuit - cea mai mare din lume, cu peste jumătate de milion de vase - oferă un avantaj tactic asimetric în așa-numita „zonă gri”.

Din punct de vedere juridic, aceste bărci sunt protejate de dreptul internațional ca ambarcațiuni civile, ceea ce complică masiv regulile de angajament pentru navele militare americane sau japoneze.

 În cazul unui conflict deschis, aceste mase compacte de bărci mici ar servi drept momeli pentru torpile și rachete, saturând senzorii și radarele dronelor sau navelor inamice cu mii de ținte false. Această tactică de „swarming” (roire) face aproape imposibilă identificarea rapidă a amenințărilor reale ascunse printre navele civile.

Noul plan al Chinei de a izola Taiwanul

Analistul Gregory Poling de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) a subliniat că aceste formațiuni sunt aproape sigur dirijate de stat, neexistând nicio explicație comercială pentru disciplina lor riguroasă de staționare.

Manevrele vin ca un răspuns indirect la exercițiile militare desfășurate anterior de Beijing în jurul Taiwanului, servind drept test pentru o eventuală „carantină” navală a insulei. Într-un astfel de scenariu, China nu ar avea nevoie de o bătălie navală tradițională, ci doar de mobilizarea acestor ziduri plutitoare pentru a izola economic Taiwanul și pentru a bloca mișcările navelor de război aliate.

Provocarea majoră pentru aliații occidentali în 2026 este găsirea unei modalități de a răspunde acestor provocări fără a escalada conflictul într-un război total. Întrucât ’’miliția maritimă’’ este compusă din personal antrenat militar dar deghizat în pescari, orice acțiune de forță împotriva lor ar fi exploatată imediat de propaganda Beijingului ca un atac asupra civililor nevinovați.

În timp ce China își perfecționează capacitatea de a mobiliza mii de vase la comandă, rutele maritime din apropierea Shanghaiului, unele dintre cele mai aglomerate din lume, devin un teren de antrenament pentru un asediu care ar putea redefini ordinea de securitate în Pacificul de Vest.