„Sunt onorat să fiu ales, astăzi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), într-un moment crucial pentru securitatea continentului și pentru reconfigurarea responsabilităților noastre comune în fața amenințărilor hibride, convenționale și geopolitice care afectează flancul estic al Alianței. Această alegere este pentru mine nu doar o recunoaștere a muncii desfășurate în ultimii ani în domeniul apărării și al rezilienței democratice, ci și o misiune de angajare activă în definirea unui nou orizont strategic pentru România în cadrul NATO”, a transmis fostul ministru al Apărării.
Acesta a sintetizat prioritățile pe care le are în noua funcție pe care o ocupă, iar aceste priorități vizează inclusiv industria de apărare din România, reluarea producției și dosarul dificil al Mării Negre.
„Viziunea mea pentru această poziție: De la apărare la reconstrucție strategică. Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală. În acest context, România trebuie să își asume pe deplin rolul de pilon de stabilitate regională și capabilitate strategică pe flancul estic. Acest lucru înseamnă nu doar o participare militară activă, ci și o viziune coerentă de reconstrucție a ecosistemului național de securitate, de la industrie și infrastructură, la cercetare și cultură strategică”, a punctat Dîncu.
El a anunțat că prioritățile sale sunt reziliență, industrie, infrastructură.
Refacerea industriei naționale de apărare
„Este esențială o reformă profundă a modului în care înțelegem și organizăm producția militară în România. Propun un model în care Ministerul Apărării Naționale devine nucleul strategic al acestei reconstrucții, în coordonare cu Ministerul Economiei, dar cu o arhitectură clară a responsabilităților, bazată pe nevoi operaționale și planificare multianuală. Avem nevoie de un hub integrat de achiziții, cercetare, standardizare și producție, care să funcționeze în logica interoperabilității euroatlantice”, arată acesta.
Consolidarea infrastructurii critice e și ea printre obiective. „Reconstrucția capacităților logistice, a rețelelor de transport militar, a comunicațiilor sigure și a infrastructurii energetice devine o prioritate strategică”.
„În acest sens, România trebuie să devină beneficiar-cheie al inițiativei ReArm Europe și al fondurilor europene destinate infrastructurii dual-use. Nu putem avea o apărare eficientă fără căi ferate, drumuri și porturi adaptate realităților de pe frontul estic. Reziliența democratică nu poate exista fără o cultură a anticipației și o inteligență strategică bine articulată. Avem nevoie de formarea unei generații noi de experți în securitate, apărare, tehnologii emergente și comunicare strategică. Este momentul să investim în institute civile de analiză, centre de excelență și rețele de cooperare transnațională, care să alimenteze decizia politică cu cunoaștere”, mai precizează fostul ministru al Apărării.
Dosarul Mării Negre, o prioritate europeană
„În paralel, strategia europeană pentru Marea Neagră trebuie transformată dintr-un document de intenție într-un pilon concret al politicii externe și de securitate comună a UE. România trebuie să susțină: Crearea unui Pachet Special pentru Reziliența la Marea Neagră, care să includă finanțare pentru infrastructură, mediu, digitalizare și apărare civilă;Sprijinirea Georgiei, Ucrainei și Moldovei în proiectele de interconectare, training și securitate portuară; Un centru NATO-UE de monitorizare și răspuns rapid la Marea Neagră, cu componentă civilă și militară.
Cert este că avem nevoie de o nouă arhitectură pentru România în NATO. România nu trebuie să fie doar un participant loial, ci un arhitect activ al noii Europe de apărare. În noua mea calitate de vicepreședinte al Delegației PE la AP NATO, îmi asum misiunea de a aduce în prim-plan vocea României, o voce a responsabilității, a rezilienței și a construcției strategice.
Avem acum ocazia să ne definim viitorul nu prin reacții, ci prin strategii concrete și coerente, acordate la actualul context internațional.Le mulțumesc tuturor celor care mi-au acordat încrederea lor în această nouă poziție. Împreună cu colegii mei, Salvatore de Meo, președintele delegației și Alexandr Vondra, vicepreședinte, și de ceilalți membri ai delegației, vom lucra împreună pentru o Europă mai sigură, mai rezilientă și mai unită”, a mai transmis Vasile Dîncu.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
