Documentul, care a fost consultat de Reuters şi a circulat în rândul oficialilor UE, propunea încorporarea unor părţi din Bosnia şi Herţegovina în Serbia şi Croaţia, pentru a ajuta la integrarea în UE a acestor regiuni.
Discuţia i-a alarmat pe bosniaci, care au perceput-o ca pe o ameninţare la unitatea teritorială a ţării, la două decenii după ce conflicte etnice au dus la război în regiune.
Reuters nu a reuşit să verifice independent autenticitatea notei, care nu a fost asumată oficial de nicio ţară.
UE dă asigurări că nu e de acord cu redesenarea frontierelor în Balcanii de Vest
"Nu suntem absolut deloc favorabili vreunei schimbări a frontierelor", a declarat în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Eric Mamer.
Două foste republici iugoslave, Croaţia şi Slovenia, au reuşit să adere la UE, iar Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia, Albania şi Kosovo au şi ele speranţe de aderare.
UE susţine că ele trebuie să-şi rezolve mai întâi conflictele cu vecinii şi să realizeze progrese în reformele democratice înainte de a adera la blocul comunitar. Acesta îşi doreşte însă să menţină legături strânse cu regiunea din vecinătatea sa, unde Rusia şi China îşi sporesc şi ele influenţa, notează Reuters.
UE vrea să vadă evoluții pozitive în Serbia
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni, după ce a avut convorbiri cu preşedintele sârb Aleksander Vucic la Bruxelles că UE vrea "să continue să vadă evoluţii pozitive în respectarea statului de drept" în Serbia, în cadrul negocierilor de aderare.
Cei doi au discutat şi despre convorbirile Belgradului cu Kosovo, o ţară care în trecut a fost parte a Serbiei şi a cărei independenţă nu este recunoscută de mai multe state UE, printre care şi România.
Liderii din Macedonia de Nord şi Kosovo sunt şi ei aşteptaţi la Bruxelles în această săptămână.
Von der Leyen a spus că blocul comunitar ar susţine construcţia unei căi ferate între Belgrad şi Macedonia de Nord, ale cărei speranţe de a începe oficial negocierile de aderare cu UE au fost spulberate anul trecut de un veto din partea Bulgariei.
Cei care susţin ideea de a răsplăti Skopje pentru reglementarea chestiunii numelui cu o altă ţară UE, Grecia, speră că venirea unui nou guvern la Sofia ar putea duce la o schimbare de direcţie din acest punct de vedere, dar având în vedere criza politică de la Sofia nu se întrevede o astfel de evoluţie imediată.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
