Deși astfel de escale în port nu sunt neobișnuite în sine, această desfășurare de forțe se încadrează într-un model mai larg și din ce în ce mai evident, care afectează operațiunile submarinelor rusești în Marea Mediterană.
Deoarece Moscova nu se mai poate baza pe baza navală din Tartus, ca un hub logistic complet funcțional și sigur, croazierele submarinelor rusești în Marea Mediterană au devenit vizibil mai scurte și mai puțin eficiente din punct de vedere operațional.
Tartus reprezentase de multă vreme un punct critic de sprijin pentru reaprovizionare, odihnă și întreținere a echipajului, permițând patrule subacvatice extinse și prezență susținută în estul Mediteranei. Disponibilitatea sa redusă i-a forțat pe planificatorii navali ruși să regândească ciclurile de desfășurare a forțelor în regiune.
Rezultatul este o trecere către croaziere scurte, punctate de escale frecvente în port, adesea în țări prietene sau aliniate politic, cum ar fi Algeria.
Aceste opriri compensează parțial pierderea portului Tartus, dar nu oferă același nivel de flexibilitate operațională, discreție sau profunzime logistică. În special pentru submarine, absența unei baze avansate dedicate și sigure limitează semnificativ rezistența și reduce eficacitatea generală a patrulelor.
Prezența remorcherului Altay alături de submarinul Krasnodar subliniază și mai mult această realitate. Asocierea regulată a submarinelor cu nave de sprijin sugerează o abordare mai prudentă, probabil determinată de necesitatea de a asigura autosuficiența în timpul desfășurărilor mai scurte și mai restrânse. De asemenea, reflectă complexitatea crescută a operațiunii departe de baze de origine fiabile, într-un mediu maritim foarte monitorizat de adversari.
În acest context, escala în portul Alger apare mai puțin ca o demonstrație de forță și mai mult ca o necesitate practică. Activitatea submarinelor rusești în Marea Mediterană continuă, dar în condiții semnificativ diferite față de anii precedenți.
Accesul redus la Tartus a remodelat în liniște postura navală a Moscovei, transformând ceea ce au fost cândva patrule persistente cu rază lungă de acțiune în desfășurări mai scurte și mai fragmentate, cu implicații clare pentru capacitatea Rusiei de a-și proiecta puterea în regiune.
În plus, evoluțiile înregistrate în ultimele zile în conflictul ucrainean arată că prezența navelor rusești în general și a submarinelor în special în regiunea Mării Mediterane este mult mai riscantă acum decât a fost în trecut.
După cum este cunoscut, la jumătatea lunii decembrie, o dronă ucraineană a pătruns în portul rusesc Novorossiysk, fiind detonată în proximitatea unui submarin din clasa Kilo (Varșavianka în clasificare rusă), identic cu submarinul aflat acum în Marea Mediterană. Mai mult, chiar astăzi, în Marea Mediterană, o dronă ucraineană a lovit un petrolier din așa-numita flotă din umbră a Rusiei.
În concluzie, se poate aprecia că misiunile îndeplinite de navele rusești în zona Mării Mediterane vor avea mari “bătăi de cap” din cauza dronelor aeriene și maritime ucrainene, care continuă să lovească ținte maritime rusești de importanță strategică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
