Rusia descrie misiunea ca o călătorie pe distanță lungă prin regiunea Asia-Pacific și alte zone maritime semnificative din punct de vedere strategic.
Prezența unei fregate modernizate înarmate cu rachete de croazieră Kalibr-NK și Uran, susținută de un petrolier pentru reaprovizionare, indică un grup de lucru construit pentru operațiuni executate departe de apele de origine.
Cu navele aflate acum în Marea Roșie, următorul punct de tranzit strategic va fi Canalul Suez. În cazul în care Marina Rusă alege să continue spre nord, Mareșal Șapoșnikov și Boris Butoma ar urma să intre în Marea Mediterană, deschizând posibilitatea operațiunilor într-o regiune în care desfășurarile navale rusești urmăresc ocazional să demonstreze acoperirea globală sau să efectueze vizite și exerciții în porturi cu țările partenere.
Un tranzit prin Suez nu ar fi fără precedent
În ultimii ani, Moscova a folosit călătorii similare cu rază lungă de acțiune pentru a muta unități între diferite teatre, pentru a menține vizibilitatea în zone maritime cheie sau pentru a-și sublinia capacitatea de a opera la nivel global, în ciuda războiului în curs din Ucraina.
Fregata Mareșal Șapoșnikov, construită inițial în 1985 ca navă mare de luptă antisubmarin din clasa Udaloy, Proiect 1155, a suferit o modernizare majoră între 2016 și 2021, după care a reintrat în serviciu ca fregată echipată cu sisteme moderne de lovire. Petrolierul Boris Butoma, pus în funcțiune în 1978, rămâne una dintre unitățile esențiale de reaprovizionare ale FROP, concepută pentru a sprijini operațiunile pe distanțe lungi.
Deși Rusia nu a declarat public dacă cele două nave vor merge în Marea Mediterană, traiectoria lor actuală și asistența oferită de petrolierul însoțitor fac o astfel de mișcare complet plauzibilă. Orice intrare a unităților navale rusești în Marea Mediterană prin Suez va fi monitorizată îndeaproape de marinele regionale și mijloacele NATO care operează în zonă.
Prin urmare, această desfășurare evidențiază încă o dată modul în care axa Marea Roșie-Suez rămâne o poartă vitală pentru forțele extraregionale care caută acces la Marea Mediterană și la mediul său maritim sensibil din punct de vedere strategic.
În altă ordine de idei, trebuie subliniat faptul că, potrivit unor mesaje postate pe rețelele de socializare, spre Marea Mediterană se îndreaptă și submarinul Krasnodar, care a ieșit recent din Marea Baltică însoțit de remorcherul Alexander Frolov.
Astfel, revenirea navelor rusești în estul Mării Mediterane, de unde au fost forțate să se retragă în urma pierderii accesului la portul Tartus, ar putea marca o dezghețare a relațiilor dintre Rusia și Siria, care au fost deteriorate în urma înlăturării de la putere a fostului președinte Bashar al Assad.
Noile autorități siriene au manifestat în ultima perioadă o deschidere către reluarea cooperării cu Moscova, inclusiv în domeniul militar, în special din cauza situației din sudul țării, care a fost invadat de armata israeliană.
Rusia utilizează în continuare Baza navală din Tartus și Baza aeriană de la Khmeimim, chiar dacă activitățile în cadrul acestora au fost reduse la un nivel minim, care nu a mai fost atins de mult timp. Nu este exclus ca, în perioada următoare, prezența rusă din cele două baze să se intensifice, iar acțiunile militarilor ruși din Siria să fie reluate, evident în alte condiții decât cele anterioare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
