România a participat la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU privind copiii şi conflictele armate

"Copiii recrutaţi de forţe sau grupuri armate sunt expuşi riscului de a deveni deopotrivă martori şi autori ai violenţelor, fiind exploataţi, răniţi sau chiar ucişi. Ei sunt privaţi de drepturi fundamentale ale omului şi de accesul la educaţie, ceea ce generează adesea consecinţe fizice şi emoţionale severe, cu impact dramatic asupra dezvoltării lor ulterioare şi, pe termen lung, asupra climatului de pace şi securitate din ţările respective", a declarat Jinga.

Evocând un raport recent al ONU care arată că în anul 2017 au fost înregistrate peste 21.000 de violări grave ale drepturilor copiilor, diplomatul român a exprimat apreciere pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General ONU, Virginia Gamba, eforturi ce au condus la eliberarea a circa 10.000 de copii care se aflau sub controlul unor grupuri armate, precum şi faţă de activitatea UNICEF de reintegrare în comunităţile de origine a peste 12.000 de copii.

Diplomatul român a subliniat că abordarea cauzelor profunde ale conflictelor şi asigurarea accesului la educaţie reprezintă factori-cheie pentru susţinerea păcii şi oferirea unui viitor copiiilor din statele pe teritoriul cărora se desfăşoară conflicte armate. Jinga a reamintit că România a subscris la cele mai importante documente internaţionale ce reglementează principiile şi acţiunile în acest domeniu: Declaraţia privind şcolile sigure, Principiile Kigali privind protecţia civililor, Angajamentele şi principiile de la Paris privind copiii asociaţi cu forţe sau grupări armate, precum şi principiile de la Vancouver privind menţinerea păcii şi prevenirea recrutării şi utilizării soldaţilor-copii.