Posibile fisuri în Rusia: Parlamentarii comuniști ruși cer un plan pentru oprirea războiului, popularitatea lui Putin scade, în timp ce Kremlinul nu schimbă direcția

Parlamentarii comuniști sparg tăcerea

Cel mai recent semnal vine de la Viaceslav Marhaev, deputat în Duma de Stat din partea Partidului Comunist, care a postat pe Telegram un mesaj neobișnuit de critic pentru standardele rusești. Rusia se află pe marginea unei „explozii sociale", iar autoritățile trebuie să prezinte un „plan public clar de încheiere a operațiunii militare speciale" a scris acesta subliniind interesului național rus.

Nu este un caz izolat. La finalul lunii mai, colegul său de partid Renat Suleimanov declarase că oprirea războiului este „pur și simplu necesară", motivând că „economia nu va rezista unei continuări prelungite a operațiunii". „Este absolut evident că economia nu va suporta o continuare prelungită a operațiunii militare speciale", a declarat Suleimanov.

La acestea se adaugă vocea lui Ilya Remeslo, fost membru al Camerei Civice a Rusiei și blogger pro-Kremlin, care în martie l-a numit pe Putin „criminal de război și hoț", cerând trimiterea sa în judecată, o rupere brutală față de linia oficială pe care o promovase până atunci. Așa cum se cunoaște deja, la doar o zi după postările în care influencerul își enumera cele cinci motive pentru care renunță să îl mai susțină pe Putin, a fost internat într-o clinică de psihiatrie din Sankt Petersburg.

Un alt semnal îngrijorător vine din interiorul aparatului economic. Canale independente ruse, citând surse, susțin că șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, i-ar fi dat un ultimatum lui Putin, anunțându-l că va rămâne în funcție până la finalul mandatului doar dacă Kremlinul nu închide granițele și nu instituie legea marțială. Ulterior, aceasta a dispărut din spațiul public, iar Kremlinul a explicat absența sa prin concediu medical.

Ratingul lui Putin rămâne mare, dar a coborât la cel mai mic nivel de la începerea războiului

Datele de sondaj alimentează tot mai mult îngrijorările la Moscova. Ratingul de aprobare al lui Putin a scăzut cu 12,2 puncte procentuale între sfârșitul lunii decembrie și sfârșitul lunii aprilie, atingând 65,6%, cel mai scăzut nivel înregistrat pe parcursul războiului de amploare al Rusiei împotriva Ucrainei. Înainte de invazie, în februarie 2022, acesta se situa peste 80%.

Reacția instituțională a fost revelatoare. Centrul de sondare a opiniei publice VTsIOM a anunțat pe 15 mai că schimbă metodologia folosită pentru sondajele săptămânale de aprobare, după scăderea bruscă din primele luni ale lui 2026. Centrul a trecut de la interviuri exclusiv telefonice la un sistem mixt, adăugând interviuri față în față. Scăderea ”de primăvară” a ratingului lui Putin a fost surprinsă și de Fundația pentru Opinie Publică (FOM), un alt institut de sondare de prim rang.

Economia, o bombă cu ceas

Îngrijorările economice alimentează tot mai puternic nemulțumirea internă. Ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Rașetnikov, a recunoscut la o conferință de afaceri că situația „nu este ușoară" și a cerut realocarea forței de muncă, sever tensionată din cauza pierderilor umane ale războiului. 

„Desigur, e greu să găsești personal, iar salariile cresc. Dar în economie existau rezerve. Datele noastre actuale arată că aceste rezerve sunt în mare parte epuizate", a spus ministrul.

Tabloul fiscal este și mai sumbru dacă avem în vedere că cheltuielile militare au fost echivalente cu două treimi din veniturile bugetului federal în primele trei luni ale lui 2026. Aproape fiecare a doua rublă cheltuită din bugetul federal merge spre nevoi militare. 

Pe 1 iunie, oficiali de la Ministerul Finanțelor și Banca Centrală au avertizat Kremlinul că ritmul actual al cheltuielilor militare riscă să adâncească periculos deficitul bugetar.

Putin rămâne neclintit. Armata, în expansiune

Rusia luptă în Ucraina de mai mult timp decât a luptat Uniunea Sovietică împotriva Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial și încă nu a reușit să cucerească întreg Donbasul, pierzând chiar teritoriu în aprilie.

Cu toate acestea, Putin nu dă semne că schimbă direcția. Chiar zilele recente, președintele rus a semnat un decret de creștere a efectivelor armatei cu aproape 10.000 de oameni, aceasta fiind a doua majorare de personal în ultimele patru luni. Și este de înțeles, având în vedere rata ridicată a pierderilor ruse înregistrată pe front.

Un sistem sub presiune, dar cu reflexe represive intacte
În al patrulea an al războiului de amploare împotriva Ucrainei, Kremlinul a intensificat și mai mult represiunea împotriva societății civile ruse, generând critici atât din interiorul țării, cât și din exil.

Vocile politice disidente din Duma provin în principal din Partidul Comunist, o forță de opoziție permisă și controlată, nu dintr-o mișcare independentă. Insă faptul că astfel de mesaje apar public, în condițiile unor legi draconice împotriva disidenței, indică o presiune internă care devine tot mai greu de gestionat exclusiv prin cenzură.

Istoricul Rusiei sugerează că Putin ar trebui să fie îngrijorat nu doar de mersul războiului, ci și de propria sa poziție.