"Dorim stabilirea şi menţinerea de relaţii bune cu toţi vecinii noştri, dar rezolvarea problemei (provinciei Nagorno-Karabah) este condiţia sine qua non pentru a restabili relaţii cu Armenia", a declarat la Baku şeful statului turc într-un discurs televizat.
"În această afacere, ocupanţii trebuie să facă primul pas", a adăugat el.
Nagorno-Karabah este o enclavă populată majoritar de armeni, alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, dar care şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991 cu sprijinul Armeniei.
Turcia a închis în 1993 frontiera sa cu Armenia în semn de solidaritate cu Azerbaidjanul şi ca represalii pentru sprijinul acordat de Erevan separatiştilor armeni.
Comunitatea internaţională consideră că această regiune face parte în continuare din Azerbaidjan.
Războiul dintre azerii şi armenii din Nagorno-Karabah a izbucnit în 1988. În pofida acordului de încetare a focului semnat în 1994, ciocnirile armate sunt frecvente în regiune.
În mai, Turcia s-a declarat pregătită să deschidă o "nouă pagină" în relaţia sa cu Armenia, după ce noul premier de la Erevan, Nikol Pashinyan, a adus în discuţie o posibilă restabilire a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
Înainte de alegerea lui Nikol Pashinyan, Armenia respinsese, la începutul lui martie, acordurile de normalizare a relaţiilor cu Turcia, acuzând Ankara că nu se poate "debarasa de stereotipuri".
Cele două ţări se opun mai ales în privinţa masacrului armenilor comis de turcii otomani între 1915 şi 1917. Armenia consideră că masacrul a fost un "genocid" care, potrivit Erevanului, a făcut circa 1,5 milioane de morţi, în timp ce Turcia respinge vehement acest termen.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
