Portavionul rus Amiral Kuznețov pare că e blestemat. Nava rusă a trecut printr-o serie de incidente grave în ultimii ani. În octombrie 2018, docul plutitor PD-50 în care se afla s-a scufundat, iar o macara de andocare s-a prăbușit peste navă, provocând avarii, însă nava a rămas pe linia de plutire și a fost remorcată la Șantierul naval nr. 35 din Severomorsk pentru reparații. Ulterior, în decembrie 2019, un incendiu izbucnit în timpul unor lucrări de sudură, când scânteile au aprins combustibilul vărsat în cală, s-a soldat cu doi morți și 14 răniți. Problemele au continuat, iar la sfârșitul anului 2022 a fost raportat un nou incendiu la bord, de această dată fără victime.
De precizat că după întoarcerea din ultima campanie, în Siria, în anul 2017, nava a fost deplasată la Murmansk, fiind supusă unor lucrări de reparații și modernizare, care ar fi trebuit finalizate de mult timp.
În luna iulie a acestui an, așa cum arăta atunci și o analiză a DefenseRomania, Rusia a anunțat că suspendă pe termen nelimitat lucrările la singurul ei portavion Amiral Kuznețov. E foarte posibil ca în această decizie să fi contat nu doar lanțul lung de incidente amintite mai sus, dar și sancțiunile la care e supusă industria de apărare rusă.
Rușii își motivează decizia precizând că flota rusă nu mai are nevoie de o astfel de navă, prea scumpă și ineficientă. Potrivit presei ruse, Moscova consideră că timpul portavioanelor și a Amiral Kuznețov a trecut deja.
Mai știu piloții ruși să decoleze și să aterizeze pe portavioane? Piloții de MiG-29K și Su-33 vor fi nevoiți să o ia de la zero
Un Su-33, decolând de pe portavionul Amiral Kuznețov, sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Interesant e că în ciuda tuturor acestor probleme majore, în 2024 piloții regimentelor de aviație de vânătoare 279 și 100 din cadrul Aviației navale a Flotei de Nord au început să se pregătească pentru zborurile de pe portavion.
În prezent, piloții se antrenează de pe aerodromurile terestre din nordul Federației Ruse, executând zboruri deasupra Peninsulei Kola și Mării Barents.
Dar e oare suficient?
În cadrul unei ediții recente a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat la DefenseRomania de Tudor Curtifan, contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea, fost Comandant al Componentei Operaţionale Navale şi Locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale, în prezent președintele Clubului Amiralilor, a fost întrebat despre piloții ruși de MiG-29K și Su-33, care operau de pe Amiral Kuznețov, în contextul în care de ani de zile ei se antrenează doar în poligoane terestre sau simulatoare.
Potrivit acestuia, lipsa antrenamentelor pe mare ar putea duce la pierderea completă a pregătirii piloților: „Probabil s-au mai antrenat în niște poligoane terestre sau cred că au renunțat de tot, iar în momentul în care va fi operaționalizat portavionul Amiral Kuznețov, dacă se va mai întâmpla acest lucru, vor relua antrenamentul de la zero.”
Contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea subliniază că experiența de pe un portavion nu poate fi substituită prin simulatoare sau exerciții la sol, precizând că „oricât ai încerca să antrenezi piloți ce operează la bordul unei nave, oricât ai antrena pe simulatoare sau poligoane într-un aerodrom terestru, ele nu se compară cu operarea de pe un portavion”.
„E necesară pregătirea și înțelegerea cum se mișcă nava, cum vine vântul, valul, cum întoarce nava”, mai afirmă acesta, care explică faptul că marile provocări sunt de fapt la aterizare, nu la decolare.
„Sunt foarte multe elemente care influențează mai ales momentul aterizării. Căci momentul decolării am putea spune că e mai simplu, la viteză maximă cu concentrare directă de a zbura de la bordul portavionului. În schimb la întoarcere în momentul aterizării viteza trebuie să fie adecvată, redusă, dar nu în așa fel încât avionul să cadă. Ca să permită aterizarea în siguranță, chiar dacă cele două sisteme de lansare existente folosesc și reținerea la aterizare. Există niște cabluri metalice ce prind în cârlig avionul, dar e nevoie de experiență că altfel la viteză mică te prăbușești sau la viteză prea mare rupi tot de la bordul portavionului”, a conchis contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea.
Un avion de tip Su-33 la bordul portavionului rus Amiral Kuznețov. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Reamintim că în 2016, în timpul ultimelor mari misiuni militare din Siria, portavionul rus a reușit „performanța” de a pierde două avioane la apuntare.
De precizat că cele două prăbușiri la apuntare din 2016 au avut loc în curs de trei săptămâni. Pe 14 noiembrie 2016 chiar în primele zile de misiune ale portavionului Amiral Kuznețov un avion de vânătoare de tip MiG-29K s-a prăbușit la apuntare. Ulterior, pe 5 decembrie 2016, un Su-33 Flanker s-a prăbușit și el în Mediterană în timpul operațiunilor de aterizare.
Urmărește integral podcastul Obiectiv EuroAtlantic - Visul rus „Marea nostrum” Neagră și ce face România să nu i se scufunde Marina -, unde contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea analizează războiul rus de agresiune pe Marea Neagră și starea Marinei române
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
