Iranul ia în calcul lovirea unor ținte americane din Europa. România nu se află pe listă, deși a fost avertizată deja de Teheran

Două surse din interiorul conducerii Iranului susțin că Teheranul a evaluat posibilitatea de a ataca instalațiile americane din țările din Europa de Sud-Est, cum ar fi Bulgaria, care luna trecută a aprobat utilizarea bazei sale aeriene Bezmer pentru realimentarea avioanelor americane.

Sursele, citate de FT, adaugă că Ciprul se numără și el printre potențialele ținte ale represaliilor. Un atac asupra cablurilor submarine cu fibră optică din Strâmtoarea Hormuz a fost, de asemenea, luat în considerare în cazul unei escaladări.

Aceste amenințări și direcția în care se îndreaptă deciziile Teheranului arată că mulți decidenți din cadrul regimului sunt siguri de continuarea războiului și nu percep încetarea ostilităților ca o opțiune.

Interesant este că, potrivit materialului, România nu este menționată printre statele care ar putea fi vizate de represaliile iraniene, deși Bucureștiul a fost avertizat expres, după ce a aprobat folosirea de către SUA a bezelor Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii pentru realimentare, supraveghere și comunicații prin satelit în cadrul operațiunilor legate de Iran.

Situația din regiune rămâne foarte complicată

Discuțiile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz au stagnat, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit săptămâna trecută persoane de linia dură în funcții de top în domeniul securității și armatei.

Experții au interpretat această mișcare ca un semn că personalități precum Mohammad Bagher Ghalibaf , negociatorul-șef al țării, sunt deocamdată marginalizate, deoarece perspectivele unui acord durabil par din ce în ce mai sumbre. Mohsen Rezaee, fost comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), a fost numit acum cel mai înalt oficial în domeniul securității țării .

„Iranul transmite un mesaj clar că, dacă SUA nu ajung la o înțelegere cu Ghalibaf, trebuie să se ocupe de Rezaei", a declarat sursa pentru Financial Times.

Trump a declarat marți că nu există „discuții în curs sau programate” cu Teheranul.

Sidharth Kaushal , cercetător asociat la think tank-ul Royal United Services Institute, cu sediul la Londra, a descris amenințarea pe care Iranul o reprezintă pentru Europa ca fiind „reală, dar limitată”.

"Iranul ar putea desfășura rachete balistice cu rază medie de acțiune împotriva instalațiilor americane din sudul și sud-estul Europei, cum ar fi seria Shahab, dar acestea ar provoca cu greu pagube la distanțe mai mari", a declarat Kaushal.

Surse din cadrul regimului iranian subliniază că represaliile Teheranului depind exclusiv de deciziile Washingtonului. O sursă din interior a dezvăluit că pregătesc un plan de escaladare a conflictului, dacă Trump își va îndeplini amenințările anterioare de a ataca infrastructura Iranului.

O altă sursă, pe de altă parte, a declarat că Iranul nu va avea „nicio limită” privind răspunsul său în caz de agresiune americană.

„Dacă SUA merge prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va depăși limitele regiunii și va ataca și Europa”, a adăugat el.

Iranul a demonstrat anterior disponibilitatea de a ataca ținte îndepărtate. În săptămânile de după începerea războiului dintre SUA și Israel în februarie, Washingtonul a acuzat Teheranul că a lansat mai multe rachete, niciuna dintre ele neatingând țintele, asupra bazei militare americano-britanice Diego Garcia din Oceanul Indian, aflată la aproximativ 4.000 de kilometri distanță.

Turcia a declarat în martie că apărarea aeriană a NATO a interceptat mai multe rachete balistice lansate din Iran, în timp ce baza aeriană britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă în aceeași lună.