Președintele Iohannis și-a anunțat astăzi oficial candidatura pentru funcția de Secretar general al NATO, o mișcare atipică, având în vedere că până acum funcția se negocia în culise de statele membre.
”Am decis să intru în concursul pentru funcția de secretar general al NATO”, a declarat Iohannis
Imediat după anunțul candidaturii, Politico a publicat un editorial semnat de Klaus Iohannis, în care președintele român prezintă un ”decalog”, practic o serie de argumentele în favoarea candidaturii sale.
1. NATO trebuie să accelereze pentru îndeplinirea celor 3 funcții vitale ale Alianței: ”descurajarea și apărarea”, spune Iohannis, care subliniază că granițele noastre de est și de sud sunt cele mai expuse amenințărilor și trebuie consolidate; cooperarea cu partenerii (de la cei mai vulnerabili, precum R. Moldova, până la cei cu opinii și societăți similare precum state din Indo-Pacific, precum Japonia și ROK) și managementul crizelor în regiunile de interes ale Alianței.
2. Iohannis promite că se va asigura că Ucraina „învinge în lupta sa existențială” împotriva Rusiei, dar și că ”avansează pe calea spre viitoarea aderare la NATO și UE”. Președintele cere țărilor NATO să-și asume „obligația morală, politică și strategică” de a ajuta Kievul în această luptă.
3. Creșterea interoperabilității și a industriei de apărare a Alianței. De asemenea, vom încuraja o industrie europeană de apărare mai puternică și mai capabilă, dar și complementară cu NATO.
4. Minim 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20% în echipamente majore, cât mai curând posibil. Așa cum remarcă și Politico, punctul patru este o lovitură voalată și pentru Rutte, care nu a reușit să atingă obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB.
5. Reziliența Alianței: amenințările hibride și cibernetice nu trebuie să afecteze capacitățile critice de funcționare a statelor și a Alianței.
6. O Alianță în care legăturile transatlantice funcționează. Președintele mizează în continuare pe un parteneriat strâns cu Statele Unite.
7. Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.
8. Pregătirea pentru viitor: Trebuie să fim pregătiți pentru tehnologiile ce pot perturba activitatea NATO (folosirea în scopuri distructive a inteligenței artificiale sau a calculului cuantic). Trebuie să îmbunătățim semnificativ apărarea cibernetică.
9. Trebuie să consolidăm rolul cheie al NATO în domeniul controlului armelor, al dezarmării și al neproliferării.
10. Aliații sunt cei care vor decide asupra noilor modalități de luare a deciziilor în cadrul NATO, asigurând în același timp o reprezentare geografică echilibrată.
Rămâne de văzut care vor fi primele reacții ale statelor membre la anunțul președintelui. Iohannis ar fi primul șef NATO dintr-o țară din Estul Europei.
Până acum, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania s-au declarat în favoarea lui Mark Rutte ca secretar general NATO.
De cealaltă parte, România, țările baltice și Turcia nu și-au făcut încă public sprijinul pentru Rutte. Suedia, care s-a alăturat alianței abia săptămâna trecută, nu l-a susținut public pe Rutte, în ciuda faptului că prim-ministrul Ulf Kristersson l-a lăudat pe omologul său olandez. Ungaria se opune în mod activ candidaturii premierului Olandei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
