Inovație ucraineană: Pentru a putea bombarda Insula Șerpilor, ucrainenii au montat tunurile franceze Caesar pe șlepuri și au lovit direct de pe mare

caesar-obuzier-franta_07696800
Obuzier autopropulsat Caesar. Sursă foto: Nexter
Potrivit cotidianului american The New York Times, armata ucraineană a bombardat Insula Șerpilor, atunci când aceasta era controlată de trupele rusești, cu ajutorul tunurilor autopropulsate Caesar, în pofida faptului că bătaia acestora nu permitea acest lucru.

După cum a informat publicația americană, citând surse apropiate armatei ucrainene, autoritățile de la Kiev au solicitat Forțelor Armate ale Ucrainei să recucerească Insula Șerpilor de la armata rusă. Acest lucru era imposibil de făcut fără sprijinul artileriei, armata ucraineană nu stătea bine cu aviația, iar rușii doborau tot ce se apropia de insulă. Cu toate că armata ucraineană nu deținea în serviciu piese de artilerie autopropulsate care să poată lovi Insula Șerpilor, în cele din urmă a fost găsită o soluție.

Ucrainenii au transportat pe șlepuri sistemele Caesar pentru a putea lovi de pe mare Insula Șerpolor

Astfel, tunurile autopropulsate Caesar, transferate la Kiev de către Franța, au fost selectate pentru executarea loviturilor asupra insulei. Numai că, bătaia acestora era de 40 de kilometri, iar distanța până la insulă de 50 de kilometri. Nu se știe cine a venit cu ideea, dar cert este faptul că tunurile au fost încărcate pe șlepuri și remorcate mai aproape de Insula Șerpilor, de unde au tras asupra acesteia. Tunurile franceze nu au fost alese întâmplător pentru executarea de lovituri din partea laterală a barjelor. S-a ținut cont de faptul că acestea au cel mai mic recul și o stabilitate mai mare în timpul tragerilor.

“Pentru a bombarda pozițiile rusești de pe Insula Șerpilor, ucrainenii au pus tunurile autopropulsate Caesar, cu o rază de acțiune de 40 de kilometri pe șlepuri și le-au remorcat la 10 kilometri pentru a lovi insula, care se afla la 50 de kilometri distanță”, a scris publicația americană.

Portalul rusesc topwar.ru, care a preluat informația, a remarcat faptul că deși această metodă de executare a loviturilor de artilerie ridică multe semne de întrebare, se poate presupune că focul asupra insulei a fost executat într-adevăr de pe șlepurile aflate pe mare.

De ce rușii nu au reacționat?

2. Obuziere a... (caesar_09301900.jpg)

Obuziere autopropulsate franceze CAESAR

Comentariul autorului: Evoluțiile înregistrate în conflictul ruso-ucrainean au determinat și partea rusă să adopte o soluție apropiată de cea folosită de militarii ucraineni pentru lovirea Insulei Șerpilor. Este vorba despre montarea complexelor de apărare antiaeriană Tor-M2KM la bordul navelor de patrulare din clasa Vasili Bykov (Proiect 22160) ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Acestea au fost ancorate pe heliportul aflat la bordul navelor. Decizia a fost luată în urma constatării că navele de luptă, destinate în principal pentru îndeplinirea de misiuni împotriva pirateriei maritime, sunt practic lipsite de apărare antiaeriană.

Revenind la soluția folosită de trupele ucrainene pentru îndepărtarea militarilor ruși de pe Insula Șerpilor se pune întrebarea logică de ce FRMN nu a reacționat la loviturile executate de pe mare cu instalațiile de artilerie franțuzești Caesar? Marina rusă controla atunci zona din jurul insulei, folosind inclusiv avioane și elicoptere ale Aviației navale. Însă, multe întrebări legate de FRMN vor rămâne fără răspuns. Cert este că partea ucraineană a reușit, cu sprijinul Occidentului, să paralizeze FRMN, care se considera anterior că a făcut din Marea Neagră “un lac rusesc”. 

Ofițer analist, actualmente în rezervă. Și-a dedicat o mare parte din viață serviciului militar, activând în armată timp de 30 de ani, între 1986 și 2016. În paralel cu cariera militară, în 1997 a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specializarea cehă–franceză. Din 2018, administrează blogul personal remnmilitaryblog.com, unde oferă analize și comentarii asupra evoluțiilor de securitate în zona Mării Negre, combinând experiența practică cu expertiza academică în domeniul limbilor și culturilor străine.
Alte știri de interes
x close