Sunteți mai importanți geostrategic decât vă închipuiți, pare să arate analiza Foreign Policy.
Am putea spune că o recalibrare a politicii externe a Bucureștiului, la nivelul celei adoptate de Slovacia, ar însemna practic înghețarea războiului din Ucraina, iar președintele Volodimir Zelenski a simțit pe pielea lui cum ar putea fi colaborarea cu un partid ostil Ucrainei, care să guverneze la București: discursul lui Zelenski din Parlamentul României a fost anulat în ultimul moment, din cauza AUR, care a amenințat cu proteste.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, face azi o vizită oficială în România. La ora 13:00 a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis. Sursa foto: Twitter Klaus Iohannis.
FP face o paralelă între România și Slovacia, dar recunoaște că rolul Bucureștiului este mult mai important pentru viitorul războiului din Ucraina.
Comparația cu Slovacia merge, dar nu prea
După revenirea la guvernare a populistului Robert Fico și schimbarea politicii Slovaciei către o poziție mai apropiată de Ungaria în ceea ce privește rezistența la sprijinul european pentru Kiev, Bucureștiul se va dovedi probabil următorul mare câmp de luptă politică.
AUR are o susținere dublă față de alegerile parlamentare din 2020, scrie FP.
Totuși, trebuie notat că nu putem face o paralelă între ce Slovacia și România. Slovacia (alături de Bulgaria și Ungaria) este cel mai pro-rus stat din regiune, la mare distanță de celelalte state central și est europene. Pentru o mai bună comparație, iată câteva cifre care au reieșit în urma studiului Globsec, din primăvară:
-
Spre exemplu, un sfert dintre slovaci (25%), bulgari (26%) și unguri (27%) văd în Rusia un partener strategic. Prin comparație, doar 3% dintre români văd în Rusia un partener strategic;
-
Doar 40% dintre slovaci cred că Rusia poartă vina principală pentru războiul din Ucraina. În România, procentul era de 67%;
-
Doar 38% dintre slovaci cred că sancțiunile împotriva Rusiei funcționează. În România, procentul era de 65%;
-
Slovacia avea cea mai mică încredere față de NATO: doar 58% dintre slovaci ar vota să rămână în NATO, față de 89% cât avea România;
-
Doar 54% dintre slovaci cred că Rusia reprezintă un risc la adresa securității țării lor. În România, procentul era de 64% - să o recunoaștem, destul de mic în comparație cu Cehia (79%), Lituania (84%) sau Polonia (88%), dar mult mai bine decât în Ungaria (48%) sau Bulgaria, în care doar 34% dintre cetățeni cred în pericolul rusesc.
Percepția Rusiei, ca amenințare la adresa securității statelor din estul Europei / Sondaj Globsec
Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că România, așa cum arată și analiza FP, se află într-un moment de cotitură — atât în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește poziția sa în Europa.
România joacă un rol major în furnizarea de ajutor umanitar și furnizarea de echipamente militare Ucrainei, dar, cel mai important, este un aliat major în a permite cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele mondiale. Mai mult de jumătate din cerealele Ucrainei au fost exportate prin România de la începutul invaziei ruse din februarie.
Relațiile României cu Kievul sunt o problemă sensibilă la nivel intern și internațional. Potențiala schimbare a României va avea ramificații majore pentru mediul economic și politic european mai larg, întrucât țara va juca, de asemenea, un rol cheie în securitatea energetică europeană și globală în următorii ani.
O armă cheie
Harta Estului Europei
Dezvoltarea cu succes a producției de gaze în România (prin exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră) ar toci arma economice cheie pe care Kremlinul a folosit-o împotriva Europei în paralel cu războiul din Ucraina - arma gazelor naturale.
Impactul strategiei Kremlinului a fost semnificativ, ridicând inflația la vârfuri nemaivăzute în decenii. Kremlinul a spus clar că este dispus să vizeze economiile europene.
În plus, retragerea Kremlinului din Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră în iulie a avut un impact redus asupra prețurilor globale la cereale, dar a alimentat tensiuni asupra piețelor europene de gaze, inclusiv o dispută OMC împotriva Ungariei, Poloniei și Slovaciei cu privire la restricțiile lor unilaterale.
Dar gazul este, fără îndoială, cel mai important. Prin urmare, este de maximă importanță pentru Ucraina, Europa și Occidentul larg ca gazele românești să circule cât mai curând posibil. Rusia, pe de altă parte, are toate motivele să se opună. Militarizarea Mării Negre de către Rusia – unde pretinde că apele teritoriale se învecinează cu România prin ocuparea ilegală și anexarea Crimeei – este o amenințare imediată evidentă, dar nu singura.
FP aduce în discuție și relațiile de afaceri dintre companiile rusești care au investit de mult în România în sectorul metalurgic și în industria hidrocarburilor și afacerile portuare. O serie de oameni de afaceri români sunt și parteneri pe termen lung ai Kremlinului, iar activitatea acestora au trecut sub radar.
De exemplu, compania petrolieră română Grup Servicii Petroliere (GSP) – controlată de CEO și președinte Gabriel Comănescu – are o istorie lungă de a face tranzacții cu Kremlinul. Comănescu nu are de gând să părăsească piaţa rusă, în ciuda sancţiunilor sporite după izbucnirea războiului.
Fie Europa, fie AUR
Pe de altă parte, pe frontul politic, chiar înainte de ascensiunea partidului AUR, parlamentul României era extrem de disfuncțional, fără capacitatea de a aborda corupția și potențiala influență rusă, mai scrie FP.
Între timp, mulți români abandonează partidele moderate, mainstream și se îndreaptă către AUR. ”Europa, dacă intenționează să acționeze, trebuie să acționeze acum, pentru a se implica proactiv în rezolvarea problemelor politice ale României. În caz contrar, AUR și Kremlinul - o vor face în locul lor”, se mai arată în analiză..
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
