În ultimii ani SUA au pierdut teren tocmai în „curtea din spate” a Americii, pe continentul american. Investițiile masive ale Chinei în America Latină sunt unul din motivele din cauza cărora documentele strategice de apărare americane țintesc revenirea SUA în forță în emisfera vestică. Tot aici, SUA au pierdut unele contracte importante în industria aeronautică, dar acest lucru pare să se schimbe.
Anul trecut, după un deceniu de secetă în care suedezii au pierdut pe bandă rulantă în marile licitații în fața americanilor și a altor companii europene, JAS 39 Gripen a reușit să se impune tocmai în America Latină.
În noiembrie 2025 Columbia a semnat un acord major de achiziție militară confirmând cumpărarea a 17 avioane de vânătoare Gripen E/F de la compania suedeză Saab, într-un contract evaluat la 3.6 miliarde de dolari. Decizia reprezintă cea mai importantă investiție a aviației militare columbiene din ultimele decenii și marchează intrarea statului sud-americane într-un club restrâns al statelor care operează Gripen, unul dintre cele mai avansate avioane multirol din lume. T
În regiune Brazilia a mai ales Gripen E. Se întâmpla în 2014.
F-16 Block 70 Viper își revine „din pumni” în fața Gripen și Rafele. Peru alege în cele din urmă F-16, dar și investițiile chineze
F-16 Viper. Sursă foto: U.S. Air Force
Au existat, tot anul trecut, zvonuri cu privire la faptul că JAS 39 Gripen va fi ales și de Peru, un alt stat din regiune, tot în detrimentul F-16 Block 70 Viper - cea mai modernă versiune a F-ului american - și a Rafale.
Surse din cadrul Forțelor Aeriene Peruviene și din cadrul guvernului Statelor Unite au confirmat însă pentru publicația de specialitate Pucará Defensa din Peru că Lima s-a răzgândit și a luat deja decizia privind alegerea F-16 Block 70 pentru a-și înlocui bătrânele MiG-29.
Acest prim lot ar urma să înlocuiască MiG-29 „Fulcrum”, iar ulterior se intenționează achiziționarea unui al doilea lot pentru a înlocui Dassault Mirage 2000.
Celelalte două modele avute în vedere au fost Dassault Rafale și JAS 39 Gripen.
Semnarea oficială a contractului ar urma să aibă loc în luna aprilie a acestui an, mai scrie sursa citată.
Oferta pentru F-16 se ridică la până la 3,4 miliarde de dolari și are deja aprobarea guvernului Statelor Unite. Sunt incluse 10 avioane F-16 cu un loc și 2 avioane F-16D cu dublă comandă. Pachetul conține și 14 motoare F110-GE-129, un lot de rachete aer-aer cu rază scurtă și lungă de acțiune, AIM-9X Block II și AIM-120C-8, precum și radare AESA AN/APG-83, sisteme de război electronic, echipamente de navigație și afișaj pentru piloți, dar și piese de schimb, suport logistic și instruire tehnică.
E vorba de un prim pachet, căci programul vizează achiziția a 24 de avioane noi.
F-uri americane și investiții majore din China. Reconquista americană în emisfera vestică?
Foto: Ministerul Apărării din China
Nu trebuie scăpat din vedere faptul că China a devenit unul dintre cei mai importanți investitori străini în Peru, cu investiții semnificative în energie, minerit și infrastructură portuară, în cadrul relațiilor economice aprofundate dintre Beijing și Lima. Conform datelor oficiale, investițiile chineze în Peru au ajuns la aproape 38,8 miliarde de dolari între 2001 și 2023.
Unul dintre cele mai emblematice proiecte este megaproiectul din Portul Chancay, situat la nord de Lima, dezvoltat în principal prin investiții chineze și considerat parte a Inițiativei Belt and Road (BRI). Proiectul, în valoare estimată totală la 3,5 miliarde de dolari, este condus de un joint venture între Cosco Shipping Ports (60%) și investitori locali și a fost inaugurat în noiembrie 2024, devenind un port adânc capabil să primească nave de mare capacitate și să creeze o rută maritimă directă între Asia, inclusiv China, și coasta Pacificului din America Latină.
Alegerea F-16 de către Peru trebuie citită nu doar din perspectivă tehnică, cât și politică la care acest ultim factor a contat în mod cert în negocieri. O reconquista americană în emisfera vestică pentru contracararea Chinei.
Atât Strategia Națională de Securitate (NSS) cât și Strategia Națională de Apărare (NDS) ale SUA tratează China drept principalul competitor strategic global al Americii și văd Emisfera Vestică ca zonă de interes vitală pentru securitatea națională. NSS subliniază că SUA trebuie să împiedice puterile „din afara emisferei”, în special China, să obțină influență politică, economică sau militară care ar putea amenința stabilitatea și suveranitatea statelor din America Latină și Caraibe. Prezența tot mai mare a Chinei prin investiții, infrastructură, tehnologie și cooperare militară este privită ca o provocare strategică ce necesită un răspuns coordonat diplomatic, economic și de securitate.
De partea cealaltă NDS, documentul Pentagonului, merge și mai departe pe dimensiunea militară. În strategie se afirmă că apărarea teritoriului SUA și a emisferei vestice este prioritatea absolută, iar China este identificată drept „pacing challenge”, adică actorul care dictează ritmul competiției militare globale. Strategia cere consolidarea capacităților americane și a parteneriatelor regionale pentru a descuraja orice tentativă a Chinei de a obține poziții strategice în „curtea din spate” a SUA.
Citește și
