UE testează formate de securitate alternative fără Washington, inclusiv coordonarea în cadrul unei coaliții formate din Marea Britanie, Franța și Germania, precum și consolidarea țărilor din cadrul NATO.
În paralel, la Bruxelles s-au intensificat discuțiile privind utilizarea articolului 42.7 din Tratatul UE privind apărarea reciprocă.
Totuși, NATO nu are niciun plan de acțiune în cazul în care Statele Unite decid să își reducă participarea sau chiar să se retragă din Alianță.
Așa cum notează și Politico, sentimentul de incertitudine cu privire la îndeplinirea de către SUA a obligațiilor care le revin în temeiul Articolului 5 devine din ce în ce mai acut, mai ales după publicarea Strategiei de Securitate Națională a administrației Trump, care prevede că țările aliate trebuie „să își asume în mod independent responsabilitatea pentru propriile regiuni”.
O astfel de incertitudine obligă deja capitalele europene să se pregătească pentru o potențială criză.
În ciuda acestui fapt, militarii și politicienii europeni recunosc că Europa nu este încă capabilă să acopere rapid lacunele cheie pe care le oferă în prezent Statele Unite.
„Europenii furnizează până la 60% din capabilități în anumite domenii”, a declarat fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, expert în cadrul think tank-ului Royal United Services Institute. Însă în alte domenii, cum ar fi recunoașterea satelitară, transportul aerian și aviația pe distanțe lungi, Statele Unite duc greul, se arată în material.
Cât trebuie să investească Europa în următorul sfert de secol
Avion de tip Eurofighter Typhoon german, alături de rachete aer-aer Meteor. Photo source: MBDA
Reamintim că noua strategie de securitate națională prezentată în Statele Unite afirmă că administrația Donald Trump intenționează să schimbe percepția asupra NATO. Astfel, Alianța nu ar trebui considerată o structură aflată în continuă expansiune, în timp ce partenerii europeni ar trebui să facă mai mult pentru a consolida securitatea colectivă.
Realitatea dură e că Europa va trebui să se descurce pe cont propriu cel puțin în domeniul convențional. Merită menționat faptul că, anterior, comandamentul armatei SUA a decis să retragă o parte din militari din Europa, inclusiv o parte din trupele care se aflau pe bază rotațională în România - și să îi aducă în Statele Unite.
Referitor la costurile care vor decurge pentru Europa, în urma reducerii angajamentului militar american în Europa, un studiu IISS din luna mai evalua că dacă forțele SUA s-ar retrage din teatrul de operațiuni european din 2025, fereastra de vulnerabilitate a Europei s-ar deschide rapid.
Aliații europeni nu numai că ar trebui să înlocuiască platformele militare și efectivele majore ale SUA - acestea din urmă estimate la 128.000 de soldați - ci și să abordeze deficitul de resurse spațiale și de informații, supraveghere și recunoaștere.
Pentru a putea înlocui capabilitățile convenționale americane, statele europene trebuie să investească masiv. IISS estima că, luând în considerare costurile de achiziții și presupunând un ciclu de viață de 25 de ani, aceste costuri s-ar ridica la aproximativ 1 trilion de dolari americani.
Amintim că SUA au anunțat o dezangajare militară din Europa până în 2027. Până la acea dată, statele europene urmează să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
