O dronă rusă a zburat 10 minute în România de-a lungul brațului Chilia, după care a lovit Ucraina. Două F-16, ridicate în această noapte
13 August 2026
Dacă în urmă cu aproximativ doi-trei ani, oficialii ucraineni cereau cu insistență rachete occidentale cu rază lungă de acțiune, acum nimeni nu mai întreabă de Taurus sau ATACMS; companiile ucrainene au reușit să dezvolte suficiente sisteme de lovire la distanță mare, precum racheta Flamingo sau drona Lyutîi – ambele cu rază de acțiune de peste 2 mii de kilometri.
Numărul dronelor și rachetelor ucrainene a explodat în 2026.
În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri la distanță în interiorul Rusiei și în zonele ocupate de Moscova, astfel încât impactul conflictului este resimțit de rușii de rând.
Ucraina a lansat de trei ori mai multe atacuri cu rază lungă de acțiune în iulie decât în ianuarie, se arată într-o analiză realizată de Associated Press.
Tactica își propune să arate lumii întregi că Rusia nu este imună la război și că Armata rusă își poate permite să lupte pe termen nelimitat.
„Atacurile ucrainene au ca scop subminarea ideii că Rusia își poate permite pur și simplu să lase războiul să continue”, remarcă Jack Watling, cercetător senior la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra.
AP a agregat informații din mai multe rapoarte și avansează chiar și un procent de eficiență a loviturilor ucrainene. Astfel, potrivit AP, aproximativ 5-9% din dronele și rachetele ucrainene reușesc să pătrundă prin apărarea aeriană rusească.
De ce 9% e un procent excelent
Foto: Flamingo - Imagine Fire Point
În pofida acestei rate de succes care pare foarte redusă, ucrainenii reușesc să lovească ținte extrem de valoroase, unele aflate la peste 2.500 de kilometri de linia frontului.
Toate acestea se datorează așa-numitelor tactici de saturație, care implică lansarea de roiuri de drone ieftine care forțează inamicul să dezvăluie pozițiile radarului și de a irosi muniția (o tactică folosită și de ruși, în atacurile asupra Ucrainei).
Aceste valuri „low-cost” sunt urmate de armelre principale, precum rachetele Flamingo, Palianîția sau Neptun.
Spre exemplu, așa cum nota și DefenseRomania, în noaptea de 11 spre 12 august, Ucraina a atacat baza navală rusă din Novorossiisk, care, deși este situată "doar" la 300 km de linia frontului, a fost lovită utilizându-se, probabil, o tactică similară: sute de drone au deschis calea pentru lovituri cu armele principale (rachetele Neptun și dronele-rachetă Palianîția), fiind lovite inclusiv patru nave de luptă.
Atacurile Ucrainei s-au concentrat asupra a patru categorii cheie de ținte:
- infrastructura petrolieră, menită să priveze Kremlinul de venituri din exportul de combustibili și să creeze penurii de benzină și motorină pentru rușii de rând.
- centrele de producție de apărare pentru a submina capacitatea pe termen lung a Rusiei de a produce arme.
- depozitele retailerului Wildberries pentru a le îngreuna viața rușilor de rând. Kievul a susținut că firma ajuta la furnizarea de produse armatei ruse, o afirmație pe care Moscova o neagă, desigur.
- sistemele de apărare aeriană și radarele, pe care Ucraina le atacă pentru a-și deschide calea propriilor arme, în special în Crimeea anexată.
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești continuă nestingherite.
Marți noapte, spre exemplu, incendii au izbucnit la două rafinării majore rusești - în Orsk, în regiunea Orenburg, la aproximativ 1.500 de kilometri de granița cu Ucraina, dar și în Komsomolsk-pe-Amur, în regiunea Khabarovsk, care se află la peste 6.500 de kilometri de granița cu Ucraina, în Extremul Orient rus. Se crede că ambele au fost rezultatul unor atacuri cu drone ucrainene.
