Cum au reușit dronele ucrainene să penetreze cel mai apărat oraș al Rusiei. Strategia care a „scos din joc” sistemele ruse S-400, S-350 sau Panțir

Imaginile apărute în spațiul online arată mai multe drone ajungând deasupra rafinăriei, incendii în mai multe puncte și, într-un caz devenit viral, ceea ce pare a fi o rachetă antiaeriană rusă care ratează drona și lovește chiar instalația industrială pe care trebuia să o protejeze. Deși autenticitatea tuturor imaginilor nu poate fi confirmată independent, localizarea acestora și coroborarea cu alte materiale indică faptul că cel puțin o parte dintre ele sunt reale.

Un ”next level” în tactica utilizării dronelor ucrainene. Strategia folosită de ucraineni pentru a „scoate din joc” apărarea antiaeriană a Moscovei

Dronele ucrainene au atacat rafinăria de petrol din Moscova, orașul fiind cuprins de un fum gros. Sursa foto: Telegram/Canal Exilenova-Plus.

Un element asupra căruia converg tot mai multe evaluări este faptul că atacul nu ar fi fost executat cu un singur tip de dronă, ci cu mai multe categorii de platforme, fiecare având un rol bine definit în cadrul aceleiași operații.

Potrivit acestor analize, primul val ar fi fost alcătuit din drone relativ ieftine, concepute în principal pentru a declanșa reacția apărării antiaeriene ruse. Acestea ar fi zburat la altitudini mai mari, devenind mai ușor detectabile de radarele sistemelor S-400, S-350 și Panțir. Scopul lor nu era neapărat lovirea rafinăriei, ci obligarea apărării ruse să pornească radarele, să consume rachete interceptoare și să dezvăluie poziția sistemelor de apărare.

În paralel sau imediat după acest val, ar fi fost lansate drone de generație mai nouă, mult mai dificil de detectat. Acestea ar fi evoluat la altitudini foarte joase, urmând relieful terenului și reducând astfel timpul în care puteau fi observate de radare. În acest mod, apărarea rusă s-a confruntat simultan cu două tipuri diferite de amenințări, unele ”la vedere”, care necesitau reacție imediată, și altele aproape invizibile până în apropierea țintei.

O altă ipoteză foarte probabilă este că dronele destinate loviturii finale nu s-au bazat exclusiv pe navigația prin satelit. În jurul Moscovei funcționează unul dintre cele mai puternice sisteme de război electronic din Rusia, capabil să bruieze semnalele GPS și GLONASS pe distanțe considerabile. În astfel de condiții, o dronă care depinde exclusiv de navigația satelitară riscă să-și piardă orientarea sau să rateze ținta.

În acest sens există indicii că Ucraina utilizează tot mai frecvent drone echipate cu sisteme de navigație asistată vizual (Visual Navigation / Scene Matching). Înainte de lansare, în memoria dronei sunt încărcate imagini satelitare și fotografii detaliate ale obiectivului. În faza finală a zborului, camera de bord compară în timp real ceea ce „vede” cu imaginile memorate și identifică automat clădirile, rezervoarele sau alte repere caracteristice, corectând traiectoria chiar și în absența semnalului GPS.

Acest tip de tehnologie nu este nou. El este utilizat de ani buni la rachete de croazieră occidentale precum Tomahawk (prin sistemul DSMAC), iar în ultimii ani a început să fie integrat și pe drone de atac, datorită progreselor în domeniul procesoarelor și al inteligenței artificiale. Această ipoteză explică cel mai bine precizia cu care unele drone au lovit instalații industriale complexe, în ciuda bruiajului electronic intens.

Atacul a fost unul de saturație, de pe direcții variate

S-350 Vityaz, captură video

Toate datele disponibile indică faptul că Ucraina nu a trimis doar câteva drone izolate.Autoritățile ruse au anunțat interceptarea a aproape 200 de drone care se îndreptau spre regiunea Moscovei, ceea ce sugerează un atac de amploare fără precedent asupra capitalei.

Într-un astfel de scenariu, obiectivul nu este ca toate dronele să lovească ținta. Este suficient ca doar 2-5% dintre ele să pătrundă prin apărare, iar misiunea (care are în paralel scopul strategic de a arăta că Moscova poate fi lovită), se consideră îndeplinită cu succes.

Apărarea antiaeriană funcționează pe principiul prioritizării țintelor. Când apar simultan zeci sau sute de semnale radar, operatorii trebuie să decidă foarte rapid care drone reprezintă amenințarea principală. În aceste condiții, chiar și o rețea performantă de apărare poate fi saturată.

Analiza imaginilor și a traseelor raportate sugerează că dronele nu au urmat un singur culoar de apropiere. Foarte probabil, acestea au atacat din mai multe direcții, obligând apărarea Moscovei să își disperseze focul și să împartă resursele între mai multe sectoare. Acesta este exact tipul de tactică utilizat în ultimii doi ani și împotriva bazelor aeriene ruse.

În jurul capitalei există mai multe inele succesive de apărare antiaeriană.Primele sunt dominate de S-400 și S-350. Ultimul inel este format în principal din sisteme Panțir amplasate pe clădiri, turnuri și în apropierea obiectivelor strategice. Însă fiecare lansator Panțir transportă un număr limitat de rachete și trebuie reîncărcat după utilizare.

Mai mulți analiști OSINT au observat că unele sisteme Panțir fotografiate recent în jurul rafinăriei păreau să nu fie încărcate complet, iar unul dintre ele avea montată o cușcă metalică de protecție specifică echipamentelor mutate de pe frontul ucrainean. Aceste observații nu confirmă un deficit general de muniție, dar alimentează ipoteza că Rusia redistribuie unele sisteme din alte regiuni pentru apărarea Moscovei.

Un posibil foc fratricid și ce înseamnă acest atac din punct de vedere militar

Capacul rezervorului unei Rafinării din Moscova, aruncat în aer în urma unei explozii

Unul dintre cele mai discutate videoclipuri surprinde ceea ce pare a fi o rachetă Panțir care trece pe sub o dronă și lovește rezervorul rafinăriei. Dacă secvența este autentică, aceasta ar reprezenta un caz de fratricid, în care interceptorul produce mai multe pagube decât ținta pe care încearcă să o distrugă.

În trecut au mai existat incidente similare în Rusia, însă acesta este primul documentat atât de aproape de Moscova. Totuși, lipsesc confirmări oficiale independente privind cauza exactă a exploziei.

În primul rând nu ar trebui înțeles că apărarea Moscovei a „eșuat”, ci că nicio apărare antiaeriană nu poate garanta o protecție de 100% împotriva unui atac masiv cu drone ieftine și numeroase.

Sistemele S-400 și Panțir rămân printre cele mai performante din lume pentru misiunile pentru care au fost proiectate. Însă războiul din Ucraina arată tot mai mult cât înseamnă raportul cost–eficiență. Un interceptor de sute de mii sau chiar milioane de dolari poate fi obligat să angajeze drone care costă doar câteva zeci de mii de dolari sau mai puțin. În plus, când atacurile sunt coordonate și distribuite pe mai multe direcții, chiar și o arhitectură defensivă foarte densă poate fi saturată.

Din această perspectivă, raidul asupra Moscovei reprezintă mai degrabă o demonstrație a maturizării doctrinei ucrainene de atac cu drone decât o dovadă că sistemele rusești S-400 sau Panțir și-au pierdut valoarea militară. El confirmă că, în războiul modern, succesul depinde tot mai mult de integrarea informațiilor, planificarea atacului și folosirea simultană a unui număr mare de platforme fără pilot, capabile să exploateze limitele inerente ale oricărui sistem de apărare aeriană.

Ca și strategie, dacă în 2023 și 2024 obiectivul principal al atacurilor ucrainene era lovirea unor depozite sau baze militare, în 2026 campania este orientată sistematic către rafinării, terminale petroliere sau infrastructură energetică și rutieră, cu scopul de a afecta finanțarea efortului de război al Rusiei și aprovizionarea cu combustibil, dar și pentru a crește impactul conflictului asupra societății ruse. Lovirea rafinăriei din Kapotnia, care furnizează o parte semnificativă din combustibilul consumat în regiunea Moscovei, se înscrie în această strategie.