Deși multă lume a privit inițiativa președintelui francez cu scepticism, judecând după declarațiile oficiale din timpul și de la sfârșitul zilei în care au avut loc sesiuni plenare, bilaterale și mese rotunde, se pare că EPC a fost într-adevăr un lucru bun și că liderilor le-a plăcut formatul „mai liber” în care s-a desfășurat activitatea de la Castelul Praga.
Premierul ceh Petr Fiala a descris activitatea drept „o platformă informală” care a oferit un spațiu pentru a se discuta tot felul de probleme stringente în rândul țărilor care se întâlnesc rar, în timp ce Emmanuel Macron, “artizanul” noii comunități, a numit formatul „o oportunitate de a construi o intimitate strategică în Europa”.
Nu este încă vorba de realizările concrete
La acest moment nu se poate spune că inițiativa a adus ceva concret în greaua și complicata situație politică europeană. Pot fi însă evidențiate trei aspecte.
În primul rând, participanții au convenit că formatul trebuie continuat fiind identificat un sens util.
În al doilea rând, au fost stabilite locurile unde se vor desfășura următoarelor trei întâlniri: Chișinău, în mai 2023; Spania, tot în 2023, probabil în toamnă; Regatul Unit, în prima jumătate a anului 2024. Găzduirea se va face prin rotație în cele 27 de state membre UE și cele 17 țări non-UE.
Al treilea, și probabil cel mai important aspect, se poate spune că a fost valoarea simbolică a întâlnirii. În mijlocul războiului din Ucraina, cel mai mare de pe continent în ultimii peste 70 de ani, toți cei invitați au fost prezenți, iar în “fotografia de familie” făcută la Praga lipsesc două țări: Belarus și Rusia, ceea ce spune multe.
Pentru următorul summit din Moldova, liderii vor lucra la „proiecte comune”. Deși nu a fost nimic concret, Macron a remarcat câteva sfere în care a considerat că este posibilă o mai mare cooperare: securizarea infrastructurii cheie, cum ar fi conductele, cablurile și sateliții; intensificarea luptei împotriva atacurilor cibernetice; crearea unui fond de sprijin pentru Ucraina; elaborarea unei politici energetice comune, paneuropene; analizarea posibilității de a avea mai multe schimburi universitare și studențești.
Citește și: Comunitatea politică europeană - proiectul cu care Macron vrea să salveze UE?
Politețe și politică
Având în vedere că au participat atât de mulți politicieni, se poate considera că a fost o întâlnire destul de liniștită.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban, de regulă un generator de probleme la astfel de adunări, se pare că era într-o dispoziție bună, iar premierul britanic Liz Truss, care nu are cea mai bună săptămână politică acasă, părea să se relaxeze. Aceasta a declarat chiar că Macron este „un prieten” după ce în timpul campaniei de conducere a Partidului Conservator Britanic, din vară, s-a îndoit public de relația ei cu președintele francez.
Cu toate acestea, a existat și o doză de tensiune. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a folosit cea mai mare parte din discursul său pentru a acuza Germania, spunând că Berlinul nu poate dicta politica energetică europeană.
Nici președintele sârb, Aleksandar Vucic, nu a scăpat ocazia să reproșeze Croației că a eliminat un paragraf din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE în care Serbia și alte țări fără ieșire la mare ar beneficia de derogare, permițându-le să primească în continuare țiței rusesc transportat pe mare.
De asemenea, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a profitat de ocazie folosindu-și timpul de cuvânt la cina comună pentru a acuza Grecia de escaladarea tensiunilor. În replică, premierul grec Kyriakos Mitsotakis i-a răspuns că Ankara ar trebui să înceteze să conteste suveranitatea insulelor grecești.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
