În timp ce România are camere de supraveghere din China, statele europene interzic accesul mașinilor chinezești în apropierea unităților militare
16 Ianuarie 2026
Oficialii de la Bruxelles elaborează propuneri de modificare a sistemului de aderare la UE, în vigoare din 1993, înlocuindu-l cu un model controversat în două etape.
Viarianta pe care o analizează Uniunea Europeană ar putea accelera aderarea Ucrainei, fiind parte a unui potențial acord de pace pentru încheierea războiului, scrie FT, care citează surse din cadrul instituțiilor europene.
Totuși, potrivit a șapte oficiali de rang înalt, planul preliminar discutat în cadrul Comisiei Europene stârnește deja îngrijorări în capitalele UE cu privire la o posibilă abordare prea „light” a extinderii, care ar avea consecințe grave pentru uniune.
Amintim că, potrivit criteriilor de la Copenhaga, statele candidate trebuie să îndeplinească trei condiții generale pentru a fi primite în UE (criterii pe care și România s-a străduit să le bifeze, chiar dacă, ulterior, unii oficiali români au încercat să diminueze importanța acestora). Este vorba despre: respectarea statului de drept - domnia legii; o economie de piață funcțională și implementarea acquis-ului comunitar - legislație și politici UE.
Ucraina, căreia i s-a acordat statutul de candidat la UE la scurt timp după invazia la scară largă a Rusiei din februarie 2022, cu siguranță, nu va putea îndeplini niciunul dintre aceste criterii până în 2027.
Cazul Ucraina, o excepție istorică?
Totuși, aderarea Ucrainei ar fi un element cheie al strategiei sale postbelice și o reafirmare a poziției sale pro-occidentale, practic garanția că Ucraina va fi în lumea occidentală în în cea rusă.
Un proiect de plan de pace condus de SUA prevede deja aderarea Ucrainei la UE în 2027, deși oficialii UE consideră că țara ar putea avea nevoie de aproximativ un deceniu de reforme pentru a îndeplini criterii stricte de aderare.
Modelul propus ar permite Ucrainei să devină membră a blocului comunitar mai rapid, dar cu drepturi de vot limitate la summiturile liderilor și la reuniunile ministeriale. Accesul la părți ale pieței interne, la subvențiile agricole și la finanțarea dezvoltării ar fi acordate treptat, după îndeplinirea anumitor condiții.
Diplomații europeni spun că abordarea prezintă riscuri politice și juridice pentru UE și ar putea înfuria alți candidați precum Muntenegru, Albania, Bosnia și Turcia.
Potrivit diplomaților, orice aderare accelerată a Ucrainei, fără a lua în considerare întregul proces de reformă, ar putea „deschide cutia Pandorei” pentru UE, subliniind dificultatea de a echilibra sprijinul pentru Ucraina și menținerea stabilității blocului european.
Multe state membre se opun creării a două categorii de membru sau oricăror excepții, iar altele, precum Ungaria lui Orban, se opun total aderării Ucrainei.
Dacă tot am ajuns la subiectul Ungaria, amintim că Orban a lansat o „petiție națională” (un referendum simulat) pentru a obține sprijin intern pentru politica sa de oprire a finanțării europene a Ucrainei, arată Reuters.
Detaliile „petiției” rămân neclare, dar aceasta pare practic un referendum neoficial, sub forma unui buletin de vot trimis cetățenilor, în contextul în care se apropie alegerile în Ungaria și Orban stă prost în sondaje.
Orban a declarat la radioul de stat că „toată lumea va avea ocazia să spună «nu» și să confirme împreună cu guvernul că nu va plăti”, acuzând opoziția că susține Ucraina.
Polonia și România: O radiografie necesară. Una urmează la literă un plan pentru a deveni o mare forță militară, cealaltă încă își schimbă miniștri
