Germania a recepționat BlueWhale, primul submarin autonom care va fi utilizat pentru a urmări activitatea flotei rusești din Marea Baltică. Aceste vehicule subacvatice autonome sunt concepute pentru a îndeplini o serie de sarcini, inclusiv război antisubmarin, dar și operațiuni culegere de informații.
Germania a introdus oficial în flota sa navală vehiculul subacvatic autonom BlueWhale pentru a-și consolida poziția în Marea Baltică împotriva activității maritime rusești.
Compania germană TKMS și Israel Aerospace Industries (IAI) au anunțat livrarea către Germania a primului submarin fără pilot: BlueWhale.
Ceremonia de predare a avut loc la baza navală Eckernförde, în urma unei serii de teste reușite în Marea Baltică.
Reprezentanții TKMS au subliniat că zona Mării Baltice este una dintre cele mai dificile și solicitante zone operaționale pentru Marina Germană.
BlueWhale este descris ca fiind un vehicul subacvatic de mari dimensiuni, complet autonom. Deși a fost dezvoltat de IAI în Israel, divizia ATLAS ELEKTRONIK a TKMS a fost responsabilă de integrarea sistemelor sonar specializate concepute pentru războiul antisubmarin.
Submarinul fără pilot BlueWhale este construit pentru a îndeplini o varietate de roluri, inclusiv misiuni antisubmarin și operațiuni maritime secrete. Este capabil să efectueze recunoaștere prin detectarea atât a țintelor subacvatice, cât și a celor de suprafață, colectarea de date acustice și identificarea minelor marine de pe fundul oceanului.
România are vânătoare de mine, va primi în curând o navă din clasa Hisar din Turcia și vrea să cumpere două nave de patrulare
Din 2022, minele marine în derivă au avariat în Marea Neagră cel puțin 9 nave comerciale, dezvăluia contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale române.
Iar situația se va complica exponențial după încheierea conflictului din Ucraina, întrucât navele ruse vor putea hărțui în voie infrastructura României din zona economică exclusivă, mai ales că, de la anul, ar trebuie să înceapă exploatarea gazelor din perimetrul "Neptun Deep".
În aceste condiții, dotarea Forțelor Navale Române rămâne una precară, cu două fregate, Regele Ferdinand și Regina Maria, foste nave britanice tip Type 22, care nu au beneficiat de o modernizare serioasă a sistemelor de armament și de apărare antiaeriană, iar o eventuală modernizare ar costa spre un miliard de euro.
Lucrurile par să se schimbe, dar într-un ritm mult prea lent, raportat la foarte probabilele amenințări:
Până acum, România a primit două nave vânător de mină, aflate în uz, din clasa Sandown. Navele au fost achiziționate în baza acordului de tip G2G, încheiat între România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
De asemenea, în următoarele luni, Marina României va primi din Turcia prima navă modernă, după mai bine de trei decenii.
Este vorba despre o corvetă ușoară din clasa HISAR (foto), destinată executării misiunilor de protecție a elementelor de infrastructură critică maritimă, patrulare, precum și misiuni de luptă. Prețul total de achiziție, conform contractului, semnat în decembrie 2025, este de 223 mil. EURO fără TVA și acoperă, pe lângă costul navei, instruirea personalului și un pachet de suport logistic.
Corveta ușoară Hisar vine cu o dronă Bayraktar în versiune navală care se va „conecta” cu celelalte achiziționate și armament turc. Separat, vor fi integrate pe navă și rachetele americane NSM.
Planurile României includ și două nave de patrulare (OPV), achiziționate cu fonduri SAFE, un program care ar urma să coste 700 milioane euro. În acești bani, Forțele Navale Române ar trebui să primească două nave complet echipate de luptă.
Citește și
Cum oprim Rusia la Marea Neagră. Direcții realiste pentru România
