Defense România › Strategică › Sfârșitul garanțiilor de securitate gratuite: De ce a realizat România că scutul militar american trebuie plătit cu bani gheață

Sfârșitul garanțiilor de securitate gratuite: De ce a realizat România că scutul militar american trebuie plătit cu bani gheață

Sursă foto: FORTER
Zvonurile apărute în presa americană în urmă cu aproape două săptămâni au devenit astăzi politica oficială a statului român. Pusă în fața retragerii parțiale a forțelor americane din Europa și a unui război care îi amenință tot mai mult granițele, România a transmis la Washington că suntem dispuși să plătim pentru a menține o prezență militară americană credibilă pe teritoriul nostru. Discursurile diplomatice despre garanțiile formale ale Tratatului Nord-Atlantic au fost abandonate.

Bucureștiul a înțeles că azi protecția militară se negociază, a preluat modelul tranzacțional al Poloniei și s-a oferit să suporte parțial costurile trupelor terestre ale Statelor Unite staționate în țară.

Confirmarea acestei strategii s-a făcut direct de la Washington. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, a declarat joi pentru CNN că România pledează pentru o prezență militară americană mult mai puternică. Declarația sa pregătește terenul pentru vizita de la București a lui Elbridge Colby, adjunctul șefului Pentagonului, programată pentru 4 noiembrie. 

Oficialul american nu vine pentru strângeri de mână protocolare, ci pentru a discuta exact termenii acestei oferte financiare, după ce administrația de la Casa Albă a redus deja o parte din efectivele staționate în România.

115 drone deasupra României și o ofertă confidențială

Motivul acestei decizii politice urgente, menținerea unei prezențe militare americane mai credibile,  este vizibil cu ochiul liber la Marea Neagră. Lazurca le-a spus americanilor că 115 drone au încălcat spațiul aerian românesc, iar peste 600 de nave au fost lovite în regiune. Situația din apele teritoriale și din zona economică exclusivă demonstrează clar că Marina Militară și Forțele Aeriene Române nu au capacitatea de a asigura securitatea navigației.

,,Ne confruntăm cu o situație de securitate destul de gravă. România devine mai puternică pe zi ce trece, este capabilă să doboare unele dintre drone și să apere granița Alianței Nord-Atlantice”, a spus consilierul prezidențial Marius Lazurca pentru CCN.

Scufundarea a două nave comerciale de către dronele kamikaze rusești, incident soldat cu dispariția a șapte marinari, a forțat autoritățile de la București să caute soluții. Președintele Nicușor Dan a solicitat intervenția tehnică a Franței, dar guvernul român știe că doar prezența soldaților americani ține forțele rusești la distanță.

Oferta financiară pusă de România pe masa șefilor de la Pentagon

Oferta confidențială a României, confirmată în urmă cu aproape două săptămâni de surse diplomatice pentru Bloomberg, include preluarea cheltuielilor de cazare, suport logistic și operare a facilităților militare locale pentru contingentul american.

Planul este susținut de intenția de a crește bugetul apărării la 5% din PIB și de proiectul de 4 miliarde de euro pentru extinderea Bazei de la Mihail Kogălniceanu la un standard comparabil cu facilitățile strategice din Germania.

Decizia de a finanța direct prezența militară americană pe termen scurt se lovește în plin de situația economică actuală. România are un deficit fiscal uriaș și probleme cronice în acoperirea cheltuielilor curente din economie. Spre deosebire de Polonia, care investește miliarde, dar cere la schimb fabrici și transfer de tehnologie pentru propria industrie de apărare, statul român acționează ca un simplu client care achită factura unui serviciu de securitate extern.

Din câte se pare, Guvernul a tras concluzia că nu are altă opțiune la îndemână. Fără o armată națională dotată corespunzător pentru a apăra singură granița de est, banii publici vor finanța direct prezența trupelor americane, singura garanție certă pe care Bucureștiul se mai poate baza în acest moment.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes