Războiul prin telefonie mobilă: Documentele care confirmă utilizarea rețelelor GSM bieloruse pentru ghidarea dronelor rusești de tip Gerbera
23 Februarie 2026
Declarațiile recente ale ambasadorului Statelor Unite în Israel, Mike Huckabee, au generat un val de reacții diplomatice în Orientul Mijlociu și în lumea musulmană. Comentariile acestuia făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson au fost interpretate de mai multe state drept o justificare a ideii că Israelul ar avea dreptul asupra unor teritorii extinse din regiune.
Liga Arabă a condamnat ferm afirmațiile, într-un comunicat comun susținut de ministerele de externe din numeroase țări arabe și musulmane printre care Egipt, Iordania, Arabia Saudită, Qatar, Turcia, Pakistan, precum și de organizații regionale. Documentul exprimă „profundă îngrijorare” față de ideea că ar putea fi acceptabil ca Israelul să exercite control asupra unor teritorii aparținând statelor arabe, inclusiv asupra Cisiordaniei ocupate.
Declarațiile au fost făcute într-un context sensibil. În interviu, discuția a pornit de la un pasaj biblic din Cartea Genezei, în care este menționat un teritoriu promis descendenților lui Avraam „de la Nil până la Eufrat”. Întrebat dacă Israelul ar avea dreptul asupra unei astfel de zone, Huckabee a răspuns că, în principiu, ar fi posibil, dar a subliniat totodată că Israelul nu urmărește ocuparea întregii regiuni, ci dorește în primul rând să-și asigure securitatea și controlul asupra teritoriilor pe care le deține deja.
Ulterior, reprezentanți ai administrației americane au încercat să tempereze controversa, explicând că afirmațiile ambasadorului nu reprezintă o schimbare a politicii oficiale a Washingtonului și că au fost interpretate într-un mod prea larg.
Reacțiile critice au venit pe fondul conflictului regional care continuă să marcheze politica internațională. Escaladarea violențelor a început la 7 octombrie 2023, când organizația militantă Hamas a lansat un atac major asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și cu sute de persoane luate ostatice. Răspunsul militar israelian în Fâșia Gaza a provocat un număr foarte mare de victime și a declanșat o criză umanitară severă, potrivit datelor furnizate de autoritățile locale.
În 2025, administrația președintelui american Donald Trump a promovat un plan de încetare a focului între Israel și Hamas, cu sprijinul unor state mediatoare din regiune. Acordul a prevăzut etape succesive pentru eliberarea ostaticilor și pentru stabilirea unei formule de administrare temporară a Gaza, până la revenirea Autorității Palestiniene.
Cu toate acestea, tensiunile rămân ridicate, iar declarațiile recente au reaprins dezbaterea despre viitorul frontierelor și despre echilibrul fragil dintre securitatea Israelului și drepturile teritoriale ale palestinienilor și ale statelor din regiune.
Poziția exprimată de mai multe guverne arabe – sprijinite și de organizații precum Organizația Cooperării Islamice și Consiliul de Cooperare al Golfului – indică faptul că orice declarație percepută ca revendicare teritorială extinsă riscă să amplifice tensiunile într-un moment deja delicat pentru stabilitatea Orientului Mijlociu.
O eroare de calcul de cel puțin 10 ani. Cât de realistă este Rusia când vehiculează 12 trilioane de dolari dacă scapă de sancțiuni
