Defense România Conflicte militare în defășurare Ucraina Rachete ucrainene FP-5 Flamingo, lansate în adâncimea Rusiei. Moment rar în război: 13 regiuni ruse au instituit simultan alerte de rachete

Rachete ucrainene FP-5 Flamingo, lansate în adâncimea Rusiei. Moment rar în război: 13 regiuni ruse au instituit simultan alerte de rachete

Lansarea unei rachete de croazieră Flamingo. Sursa foto: Compania Fire Point.
Războiul dintre Rusia și Ucraina capătă o nouă dimensiune, după ce nu mai puțin de 13 regiuni rusești au instituit simultan o „alertă de rachete” pe 27 februarie, un eveniment rar întâlnit în interiorul Federației Ruse și, în unele regiuni, primul de la începutul invaziei din 2022.

Potrivit relatărilor din presa rusă (The Moscow Times, TASS), avertizările au fost emise în regiuni precum Tatarstan, Bashkortostan, Chuvashia, Udmurtia, Perm, Samara, Ulyanovsk, Penza, Saratov, Orenburg, Sverdlovsk, Rostov și Kursk.

În mai multe orașe au fost suspendate temporar transportul public și activități civile, iar în Kazan, Ijevsk și aeroportul Kurumoch din Samara au fost efectuate evacuări preventive. În regiunea Rostov, la Taganrog, fragmente de rachetă au provocat prăbușirea parțială a unui balcon al unui bloc de locuințe, fără a fi raportate victime.

Autoritățile din Chuvashia au anunțat inițial că s-a încercat lovirea teritoriului republicii cu două rachete – una fiind interceptată – dar ulterior au retras informația, precizând că nu există confirmări oficiale. În paralel, canale rusești de monitorizare militară au susținut că ar fi fost doborâte mai multe rachete ucrainene, inclusiv unele din tipul Flamingo.

Rachetele de croazieră ucrainene FP-5 Flamingo, în centrul atacurilor din adâncimea Rusiei

Flamingo - Imagine Fire Point, via Politico

În centrul acestor evenimente se află racheta de croazieră ucraineană FP-5 „Flamingo”, un sistem dezvoltat recent în Ucraina și introdus în producție în 2025. Arma reprezintă una dintre cele mai ambițioase încercări ale Kievului de a lovi infrastructura militară rusă în adâncimea teritoriului advers.

Datele disponibile arată că racheta are o rază de acțiune de până la aproximativ 3.000 km, ceea ce permite lovirea unor ținte din aproape întreaga parte europeană a Rusiei. Aceasta zboară cu o viteză de aproximativ 850–950 km/h, la altitudine joasă pentru a evita radarele, transportând un focos de aproximativ 1.150 kg - mult mai mare decât al multor rachete similare - și având o precizie estimată la circa 14 metri abatere circulară probabilă (CEP).

În ultimele săptămâni, aceste rachete au fost asociate cu lovituri asupra unor obiective militare sensibile din Rusia, inclusiv asupra renumitei uzine Votkinsk - care produce cea mai mare gamă de rachete balistice intercontinentale rusești, inclusiv ”intermediara” Oreshnik - aflată în regiunea Udmurtia la peste 1.200 km de front, ceea ce arată extinderea semnificativă a capacității ucrainene de atac la mare distanță.

Transferul presiunii războiului în interiorul Rusiei

Sursă foto: Ministerul Apărării din Ucraina

Creșterea numărului alertelor rusești privind loviturile cu rachete în regiuni îndepărtate de front indică o schimbare de strategie, indicând faptul că Ucraina încearcă să ducă tensiunea războiului în interiorul societății ruse.

Până recent, majoritatea populației din zonele centrale ale Rusiei percepea conflictul mai ales prin prisma mobilizării și a sancțiunilor economice, nu prin amenințări directe asupra orașelor. Apariția alertelor aeriene, evacuărilor și incidentelor cu fragmente de rachete schimbă această percepție.

Astfel, stimularea producției interne de rachete și drone ucrainene permite menținerea presiunii militare asupra Rusiei, prin lovirea infrastructurii militare și industriale aflate la mare distanță de front simultan cu creșterea costului politic al războiului pentru Kremlin, pe măsură ce populația rusă resimte direct riscurile conflictului.

Această strategie nu garantează o schimbare rapidă a poziției Moscovei, dar poate contribui la crearea unui context în care conducerea rusă să fie mai dispusă la negocieri privind încetarea războiului, mai ales dacă atacurile asupra obiectivelor militare din interiorul Rusiei cresc în intensitate și putere.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes