Rusia și Iranul desfășoară exerciții navale comune, în contextul unui atac iminent al SUA împotriva regimului iranian
19 Februarie 2026
Donald Trump a convocat joi prima reuniune a „Consiliului Păcii”, marcând începutul unei noi ordini diplomatice tranzacționale care amenință să transforme Organizația Națiunilor Unite într-o instituție decorativă. Reuniunea de la Washington nu este doar un exercițiu de reconstrucție pentru Gaza, ci o demonstrație de forță politică menită să restructureze modul în care marile crize globale sunt gestionate, punând accent pe voința liderilor naționali în detrimentul birocrației multilaterale de la New York.
Trump a declarat explicit că acest consiliu va supraveghea funcționarea ONU, o poziție care nu are nicio bază în dreptul internațional actual, dar care reflectă realitatea puterii exercitate de noua administrație americană.
Participarea la eveniment trădează o falie adâncă în interiorul blocului occidental. În timp ce lideri precum Javier Milei, Viktor Orbán și Prabowo Subianto s-au grăbit să legitimeze inițiativa lui Trump, aliații tradiționali din NATO, inclusiv Germania, Regatul Unit și Italia, au ales statutul de observatori, potrivit AP. Această prudență reflectă temerea justificată că Washingtonul creează o structură paralelă menită să ignore consensul european.
Prezența președintelui României, Nicușor Dan, în rândul observatorilor, alături de fostul premier Tony Blair, subliniază poziția complicată a statelor din flancul estic, care încearcă să mențină o relație funcțională cu Trump fără a aliena complet structurile de putere de la Bruxelles.
Cifrele prezentate dej subliniază amploarea provocării și insuficiența resurselor mobilizate până acum. Trump a anunțat angajamente totale de 15 miliarde de dolari pentru Gaza, dintre care 10 miliarde provin din Statele Unite, deși sursa acestor fonduri rămâne neclară în absența aprobării Congresului, potrivit Los Angeles Times.
Această sumă reprezintă doar o fracțiune din cele 70 de miliarde de dolari estimate de experți ca fiind necesare pentru refacerea unei infrastructuri distruse de doi ani de război. Discrepanța dintre retorica politică și realitatea financiară sugerează că acest consiliu este, pentru moment, mai mult un instrument de presiune diplomatică decât o soluție viabilă pentru criza umanitară din teren.
Problema securității rămâne punctul critic al întregului plan. Crearea unei forțe internaționale de stabilizare pentru dezarmarea Hamas este o cerință fundamentală a Israelului, însă, până în prezent, doar Indonezia a oferit un angajament ferm de trupe. Restul membrilor consiliului evită să își asume riscul unei intervenții într-o zonă unde încetarea focului este fragilă.
Mai grav, Trump a utilizat această tribună pentru a lansa un ultimatum direct Teheranului, avertizând asupra unei posibile acțiuni militare în următoarele 10 zile dacă Iranul nu acceptă un nou acord nuclear. Această retorică de forță confirmă că Board of Peace nu este doar un mecanism de reconstrucție, ci preludiul unei escaladări controlate în Orientul Mijlociu.
