Defense România Strategica Kuleba explică declarațiile lui Macron despre dislocarea aliaților în Ucraina: E vorba de instructori, nu de luptători

Kuleba explică declarațiile lui Macron despre dislocarea aliaților în Ucraina: E vorba de instructori, nu de luptători

Forțele Armate Ucrainene se pregătesc pentru o contraofensivă. Sursa Foto: Ministerul britanic al Apărării
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.

„Când Macron a început să vorbească despre trimiterea de trupe în Ucraina, liderii europeni au intrat în panică. Macron a vrut doar să spună că există posibilitatea de a antrena soldați ucraineni direct în Ucraina, nu doar în afara granițelor acesteia, așa cum se întâmplă acum”, a scris ziarul La Stampa citându-l pe Kuleba.

Ministrul de Externe a adăugat că Kievul nu a cerut niciodată Occidentului să trimită personal militar în Ucraina, pentru că este mândru și mulțumit de propriile trupe.

Ucraina are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană, muniție, drone și rachete cu rază lungă de acțiune

Armata Ucrainei, sursă foto: Ministry of Defense of Ukraine - Facebook

Cu toate acestea, potrivit oficialului de la Kiev, armata ucraineană are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană, muniție, drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru a „distruge logistica și sistemul de comandă ruse din teritoriile ocupate”.

„Nimeni nu își dorește pacea la fel de mult ca noi, dar nu am atacat pe nimeni și nu avem de ales decât să ne apărăm”, a subliniat Kuleba.

Comentariul autorului: Reacția ministrului Kuleba este de înțeles și vine să compenseze consecințele indirecte ale declarațiilor președintelui francez. În timp ce liderul francez țintește crearea și menținerea unui nivel de ambiguitatea strategică pentru Kremlin, afirmațiile acestuia au transmis indirect și mesajul că Ucraina s-ar confrunta cu un deficit de personal, iar prezența militarilor străini ar veni să compenseze acest deficit.

O astfel de situație, suprapusă peste lipsa recunoscută de muniție și mijloace de lovire la distanță, ar afecta semnificativ moralul trupelor ucrainene aflate deja într-o stare avansată de oboseală după doi ani de lupte continue.

Nu este exclus ca forțele ucrainene să se confrunte cu o lipsă reală de personal în timp ce se încearcă o rotație majoră a forțelor de pe front. De altfel, în mediul online circulă deja mai multe înregistrări video cu echipe care ridică cu forța tineri de pe stradă.

Foto: Forțele Armate ale Ucrainei

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Kievul să recunoască prea ușor deficitul de trupe, tocmai pentru a nu încuraja acțiunile forțelor ruse care au preluat inițiativa pe întregul front de mai multe luni și au înregistrat o serie de succese tactice în est.

După discursul președintelui francez, ideea trimiterii de trupe în Ucraina a fost respinsă de multe țări, printre care Germania, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Spania, Italia și Cehia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indicat că NATO nu are de gând să trimită trupe în Ucraina.

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a cerut încetarea dezbaterii pe această problemă, iar omologul său finlandez Antti Häkkänen a subliniat necesitatea de a se concentra pe aprovizionarea Kievului cu arme, muniții și bani. În același timp, Lituania și Letonia s-au pronunțat în sprijinul poziției lui Macron.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes