Defense România › Industrie de apărare › Făcută în Ucraina, cu radare germane și ghidaj norvegian: Cum arată racheta din proiectul Freyja menită să oprească atacurile balistice

Făcută în Ucraina, cu radare germane și ghidaj norvegian: Cum arată racheta din proiectul Freyja menită să oprească atacurile balistice

Imagine ilustrativă - Rachete balistice Fire Point. 4 septembrie 2025.
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că industria de apărare a Ucrainei a finalizat toate etapele de dezvoltare care îi reveneau în cadrul proiectului european antirachetă Freyja, cerând celor zece state partenere implicate în consorțiu să accelereze integrarea tehnică pentru ca primele teste de tragere să aibă loc până la sfârșitul anului 2026. 

Proiectul, inițiat pentru a contracara atacurile executate de armata rusă cu rachete balistice din clasa Iskander, urmărește construirea unui sistem complet de apărare la nivel continental, capabil să ofere o alternativă mult mai ieftină la interceptorii americani Patriot, a căror disponibilitate pe piața militară internațională este tot mai redusă – stocurile fiind împărțite între două teatre de operații, cel din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu.

Alternativa la rachetele Patriot pe care Ucraina vrea s-o testeze în câteva luni

Componenta centrală a noului sistem este racheta interceptoare FP-7.X, proiectată de compania ucraineană Fire Point. Cu excepția unei singure piese din lanțul de aprovizionare, toate componentele acestui interceptor sunt produse în fabricile din Ucraina. Proiectilul a fost dotat cu un sistem de căutare hibrid, care combină senzorul infraroșu cu ghidajul radar activ, o soluție inginerească aleasă special pentru a asigura precizia în ultima fază a zborului și pentru a rezista tentativelor rusești de bruiaj electronic. 

Conducerea companiei Fire Point susține că verificările componentelor individuale au loc cu o frecvență de până la două ori pe săptămână, iar faza actuală se concentrează pe integrarea rachetei cu lansatoarele terestre, rețelele de transmitere de date și punctele de comandă ale armatei.

Ucraina și-a încheiat partea, acum așteaptă Europa

Deși baza de foc a sistemului este de concepție și producție ucraineană, finalizarea proiectului depinde de asamblarea tehnologiilor furnizate de partenerii europeni, coordonați în cadrul unei ,,Coaliții Antibalistice’’. Zelenski a discutat recent calendarul de livrare direct cu președintele francez Emmanuel Macron și a negociat la Kiev cu ministrul norvegian al apărării, Tore O. Sandvik, și cu directorul executiv al concernului Kongsberg, Eirik Lie. 

În timp ce Norvegia asigură expertiza pentru sistemele de comandă și control, pe baza utilizării de către ucraineni a sistemelor NASAMS, companiile din Germania furnizează sisteme radar de mare putere fără de care interceptarea unei ținte balistice la viteze hipersonice este imposibilă. În paralel, discuțiile vizează integrarea unor noi rețele de comunicații satelitare pentru forțele de la sol, menite să asigure transmiterea coordonatelor de tragere fără întrerupere.

Pentru securitatea Ucrainei, proiectul Freyja reprezintă trecerea de la dependența exclusivă de transferurile politice de armament occidental - cum este cazul rachetelor Patriot - la o capacitate industrială proprie de descurajare. Dezvoltarea unui sistem antirachetă necesită în mod obișnuit termene de proiectare de peste zece ani, însă seria tot mai intensă de atacuri rusești asupra orașelor ucrainene a forțat scurtarea termenelor într-un interval de câteva luni. 

Reușita testelor programate pentru iarna anului 2026 ar permite Ucrainei să producă interceptori FP-7.X direct pe teritoriul național și la un volum mult mai ridicat, asigurând apărarea nodurilor energetice și a centrelor populate în condițiile în care stocurile occidentale de rachete convenționale sunt insuficiente pentru a acoperi ritmul tirurilor balistice rusești.

Alte știri de interes