Rachetă balistică iraniană care zbura spre Turcia a fost doborâtă de un SM-3 american
04 Martie 2026
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Spre deosebire de așteptările multor state membre ale OCI, care se opun acțiunilor statului evreu și chiar prezenței acestuia în Orientul Mijlociu, Pakistanul a adoptat o poziție catalogată drept pasivă față de Israel, limitându-se în general la susținerea binecunoscutei soluții “două state”.
Țării care a amenințat la un moment dat India cu armamentul său nuclear i se reproșează că s-a abținut să ia o poziție atunci când Israelul a declarat că va distruge Gaza în amănunțime, iar larga comunitate islamică se întreabă unde este mult lăudata „bombă islamică” a Pakistanului în timp ce islamul se confruntă cu o provocare gravă.
Iranul susține că Pakistanul nu deține controlul real asupra propriului armament nuclear
Membru activ în cadrul OCI și cel mai vehement stat anti-Israel, Iranul declară că a înțeles cu mult timp în urmă că afirmația Pakistanului privind o „bombă islamică” era doar “o păcăleală fără substanță” și că autoritățile pakistaneze “nu dețin controlul real al dispozitivului”.
Evident că Iranul s-a folosit și de această justificare pentru a urmărit frenetic să obțină o capabilitate nucleară, în timp ce Israelul este hotărât să împiedice cât de mult poate materializarea acesteia.
Mai mult, Teheranul acuză că, deși Israelul a luptat continuu să înfrâneze programul nuclear iranian și anterior a distrus demersurile similare ale Irakului și Siriei, nu a amenințat niciodată Pakistanul cu vreo măsură militară, nici măcar atunci când Islamabadul a fost foarte aproape de producerea bombei.
Iranul acuză inclusiv SUA că și-au întors privirea de la programul nuclear al Pakistanului, ceea ce reprezintă pentru Teheran o dovadă că traiectoria nucleară a Pakistanului este orientată spre India, cu un semnal verde atât de la Washington, cât și de la Tel Aviv.
India a trebuit să efectueze testul Pokhran-II în cel mai mare secret, în timp ce pentru primul test nuclear al Pakistanului nu a fost necesară nicio reținere, susține Teheranul în încercarea de a evidenția o poziție duală a comunității internaționale, în special a SUA, pe această temă.
Relațiile Pakistan-Israel
Deși Pakistanul nu are legături diplomatice cu Israelul, între autoritățile celor două țări există o strânsă înțelegere și chiar un nivel ridicat de încredere.
Cele două state au întâlniri secrete pe probleme legate de securitate de când miniștrii lor de externe s-au întâlnit public în 2005., iar presa israeliană a dezvăluit că, “cel puțin din 2012”, serviciile de informații pakistaneze folosesc tehnologie de spionaj produsă de firme din Israel, fiind menționată compania Cellebrite.
De asemenea, în martie anul acesta au apărut pe rețelele de socializare informații privind posibile legături comerciale directe între Pakistan și Israel. Acestea au fost însă categoric negate de autoritățile pakistaneze, care au făcut referire la o terță parte implicată în tranzacțiile comerciale.
Malaya Lodhi, fostă ambasador pakistanez la ONU, atrage atenția însă că nu este momentul potrivit pentru afișarea unui astfel de curs al relațiilor externe între cele două țări și reamintește că “Pakistanul a fost un susținător ferm al cauzei palestiniene”, care “ar vrea să vadă o detensionare a conflictului”.
Trebuie spus că în Pakistan există totuși un puternic curent de extremă dreaptă, care, după reacția dură israeliană la atacul teroristilor Hamas din 7 octombrie - soldat cu uciderea a aproximativ 1.200 de israelieni și capturarea altor câteva sute, inclusiv femei și copii - cere adoptarea unei poziții dure față de statul israelian.
