Defense România Strategica Cum au pulverizat rachetele ATACMS și SCALP infrastructura militară rusă din Donețk (FOTO): Ucrainenii au nivelat facilitatea de lansare a dronelor Shahed

Cum au pulverizat rachetele ATACMS și SCALP infrastructura militară rusă din Donețk (FOTO): Ucrainenii au nivelat facilitatea de lansare a dronelor Shahed

Forțele Armate ale Ucrainei au transformat, la propriu, facilitățile militare rusești de la Aeroportul Internațional Donețk în resturi printr-o lovitură executată pe 7 martie. Imaginile din satelit confirmă distrugerea totală a infrastructurii de lansare și stocare pentru dronele de tip Shahed și Gerbera. 

Amploarea atacului ucrainean este confirmată de faptul că nu a mai rămas nimic funcțional din centrul logistic pe care Rusia l-a construit cu mari eforturi începând din vara anului 2025. Această operațiune demonstrează o eficiență tehnologică pe care aparatul de securitate rus nu a reușit să o contracareze, în ciuda sistemelor de război electronic dislocate masiv în zonă.

Cum au pulverizat rachetele ATACMS și SCALP infrastructura militară rusă din Donețk

Succesul atacului se bazează pe utilizarea combinată a rachetelor balistice ATACMS, furnizate de Statele Unite, și a rachetelor de croazieră SCALP, de proveniență franco-britanică. Combinarea acestor două tipuri de muniţie a saturat capacitățile de apărare ruse, provocând incendii extinse și o serie de explozii secundare care au distrus complet garajele și depozitul de muniție al unității de luptă.

Imaginile difuzate chiar de surse rusești precum canalul de Telegram „Aviația Strategică a Federației Ruse” arată teren viran acolo unde anterior existau structuri solide de depozitare.

Opt hangare aflate în imediata proximitate a rampelor de lansare au fost distruse definitiv, forțele ruse de ocupație fiind incapabile să recupereze vreo resursă militară din perimetrul vizat.

Rolul dronei Buntar-3 și al inteligenței artificiale în succesul atacului aerian ucrainean asupra bazei Shahed

Eficiența chirurgicală a loviturii a fost garantată de drona de recunoaștere Buntar-3. Acest sistem de producție ucraineană a corectat traiectoria rachetelor în timp real, operând la o adâncime tactică de până la 100 de kilometri.

Buntar-3 utilizează software de navigație independent de semnalul satelitar, impiedicând astfel eforturile de bruiaj ale sistemelor rusesti. Informațiile colectate de unitatea ucraineană „Păsările lui Magyar” au permis identificarea exactă a locurilor unde dronele iraniene erau asamblate și pregătite pentru decolare.

Faptul că Ucraina poate acum să corecteze traiectoria rachetelor balistice occidentale folosind inteligență artificială autohtonă indică o superioritate tehnologică pe care Rusia nu o poate egala la nivel de procesare a datelor în timp real.

Ca reacție la acest dezastru, forțele ruse au început construcția a patru buncăre de beton pe teritoriul aerodromului, sperând să protejeze restul echipamentelor de atacurile viitoare.

Totuși, istoria recentă a acestui conflict arată că fortificațiile fixe sunt vulnerabile în fața munițiilor de mare precizie dacă locația lor este cunoscută și monitorizată constant. În noiembrie 2025, un atac similar a distrus aproximativ 1.000 de drone Shahed la aceeași bază, demonstrând că Aeroportul Donețk a devenit o vulnerabilitate logistică majoră pentru trupele ruse.

Rusia insistă să utilizeze aceste ruine ale unei facilitaţi militare drept punct de lansare pentru drone, însă Ucraina deține instrumentele necesare pentru a demola orice construcție nouă înainte ca aceasta să devină operațională.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes