Defense România Evenimente Industria de apărare Adio soldați în prima linie? De ce devin România și Polonia „pilonii” NATO pentru primul sistem de apărare autonom de pe Flancul Estic

Adio soldați în prima linie? De ce devin România și Polonia „pilonii” NATO pentru primul sistem de apărare autonom de pe Flancul Estic

UGV-ul polonez universal UNL în varianta GOBLIN în timpul exercițiilor Iron Defender-25. Sursa foto: Statul Major General al Forțelor Armate Poloneze/Defence 24.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să schimbe radical regulile jocului pe flancul estic, trecând de la prezența convențională la o barieră tehnologică fără precedent. Generalul de brigadă Thomas Lowin, adjunct al șefului de stat-major pentru operațiuni la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, a dezvăluit planurile pentru crearea unei „zone de apărare automatizate” de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus.

Proiectul, cunoscut sub numele de Linia de Descurajare https://interestingengineering.com/military/nato-unmanned-defense-zone-russiaa Flancului Estic (EFDL), vizează transformarea frontierelor europene într-o „zonă fierbinte” saturată de inteligență artificială, drone și roboți, capabilă să detecteze și să neutralizeze o incursiune în primele sale secunde.

Proiectul EFDL se vrea a fi un ecosistem multi-stratificat care integrează date din spațiu, cyberspace, aer și sol. Conceptul se bazează pe o rețea vastă de senzori - radar, acustici și optici - care vor monitoriza mii de kilometri de frontieră în timp real. Această infrastructură va fi capabilă să activeze automat mecanisme de apărare care includ vehicule de luptă semi-autonome, roboți terestri (inclusiv ’’cercetași patrupezi’’) și sisteme antiaeriene inteligente.

Obiectivul strategic tine strict de încetinirea sau oprirea forțelor invadatoare în fazele incipiente, minimizând riscurile pentru soldații NATO. „Vom vedea stocuri de arme și muniții mult mai mari decât până acum în statele limitrofe Rusiei”, a avertizat Lowin, subliniind că logistica și reinarmarea automată vor fi pilonii acestei zone robotizate.

 
De ce devin România și Polonia „pilonii” NATO pentru primul sistem de apărare autonom?


În timp ce Bruxelles-ul finalizează detaliile doctrinare, „linia frontului” este deja în plină efervescență industrială. Polonia și România sunt raportate ca fiind primele state care explorează instalarea acestui sistem și găzduiesc programe-pilot pentru testarea capacităților propuse.

Polonia se pregătește să semneze contractul pentru ceea ce ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a numit „cel mai mare sistem anti-dronă din Europa”. Această achiziție, determinată de o „cerere operațională urgentă”, face parte dintr-un efort mai larg de a închide lacunele de securitate evidențiate de nenumăratele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Alianței din toamna anului 2025.

Etica războiului algoritmic: Este posibilă crearea unei zone de apărare complet automatizată și condusă de AI?

În ciuda nivelului extrem de automatizare, NATO încearcă să navigheze pe muchia fină dintre eficiența AI și responsabilitatea etică. Generalul Lowin a fost categoric: deși sistemele detectează și analizează țintele în mod autonom, orice decizie de a folosi arme letale va rămâne „întotdeauna sub responsabilitate umană”. „Decizia de a deschide focul nu va fi lăsată la latitudinea mașinilor”, a subliniat acesta, reiterând conformitatea cu dreptul internațional.

Totuși, într-un mediu unde rachetele Iskander-M produse în masă de Rusia pot lovi majoritatea capitalelor europene, viteza de reacție a algoritmilor ar putea deveni singura apărare viabilă. Dacă totul decurge conform planului, întregul sistem de „zid de drone” și zone robotizate ar trebui să fie complet operațional până la sfârșitul anului 2027.

Implementarea EFDL marchează sfârșitul erei în care descurajarea se baza pe promisiuni politice și începutul unei ere în care granița NATO este protejată de o „inteligență” care nu doarme niciodată.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes