Dislocarea de trupe militare algeriene în Niger redesenează liniile de falie ale Sahelului
08 Noiembrie 2026
Apropierea de guvernul din vestul Libiei, un fost aliat al estului lui Haftar, vine la o săptămână după ratificarea memorandumului maritim turco-libian, respins de Cairo, Atena și Nicosia.
Egiptul și-a redeschis sâmbătă, 7 noiembrie, ambasada din Tripoli, închisă din ianuarie 2014. Ceremonia a fost condusă de ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty, împreună cu omologul libian, Taher al-Baour.
Evenimentul vine la câteva săptămâni după ce parlamentul libian din est a ratificat un acord maritim cu Turcia, care a iritat Cairoul, pentru că ar încălca zona sa maritimă. Abdelatty a descris clădirea ambasadei drept parte din memoria istorică și identitatea culturală a Tripoliului și a apreciat sprijinul libian pentru lucrările de renovare.
Misiunea a fost evacuată în ianuarie 2014, după ce cinci diplomați egipteni au fost răpiți de oameni înarmați, în două incidente separate, venite cel mai probabil ca răspuns pentru arestarea la Alexandria a lui Shaaban Hadeia (Abu Obeida al-Zawi), șeful Camerei de Operații a Revoluționarilor Libieni. Diplomații au fost eliberați, dar Cairo a păstrat ambasada închisă din cauza deteriorării securității.
În octombrie 2014, clădirea a fost jefuită, iar luna următoare o mașină-capcană a explodat în fața ei. Egiptul a început să exploreze revenirea în februarie 2021, după formarea guvernului interimar susținut de ONU. Clădirea, în cartierul Zawiyat al Dahmani, cu vedere spre Mediterana, datează din prima jumătate a secolului XX, din perioada coloniei italiene, și este sediul permanent al misiunii egiptene din anii 1950.
Abdelatty a venit la Tripoli pentru sesiunea a 22-a a Consiliului Executiv al Comunității Statelor Sahelo-Sahariene (CEN-SAD), în prima vizită a unui ministru egiptean de externe în capitala libiană din 2011. El s-a întâlnit cu premierul Abdulhamid Dbeibah, cu care a convenit să intensifice cooperarea, să crească comerțul și investițiile și să elimine barierele comerciale, inclusiv în proiecte de infrastructură și reconstrucție. Au fost semnate un memorandum de cooperare în sănătate și s-a discutat pregătirea următoarei sesiuni a Comitetului Superior Comun egipto-libian.
Memorandumul turco-libian
Dosarul maritim a fost abordat explicit. Parlamentul libian a aprobat în unanimitate, pe 20 octombrie, acordul maritim contestat cu Turcia, răsturnând ani de opoziție și reaprinzând disputa cu Egiptul, Grecia și Cipru privind drepturile în Mediterana de Est.
Memorandumul fusese semnat în 2019 de Ankara cu guvernul de atunci de la Tripoli. Cairo a repetat, inclusiv în discuția de la Istanbul cu omologul turc Hakan Fidan, că acordul este nul și încalcă Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS). Abdelatty a cerut ca preocupările egiptene să fie luate în calcul la delimitarea frontierelor maritime. Dbeibah a spus șefului serviciilor secrete egiptene, Hassan Rashad, că guvernul său este pregătit să abordeze îngrijorările Egiptului prin dialog.
Ministrul egiptean a reafirmat sprijinul pentru o soluție politică în Libia, singura viabilă, printr-un dialog incluziv, condus de libieni, pe baza unui consens național larg.
Reamintim că Libia are două guverne rivale, unul recunoscut de ONU la Tripoli, condus de Dbeibah, și altul în est, susținut de Khalifa Haftar. Egiptul a fost istoric un susținător al lui Haftar. Redeschiderea ambasadei la Tripoli sugerează că Cairo își diversifică activ canalele, tocmai când Turcia câștigă influență în ambele tabere, iar parlamentul din est a validat un acord pe care îl negociase fostul guvern tripolitan.
