Academia Română apără Laserul de la Măgurele și acuză acțiuni de discreditare a României

Tudor Curtifan / 21 mai 2020 / 13:22

Academia Română dezavuează "cu tărie" acţiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP şi conducerii instituţiei care a asigurat construcţia acestui centru.

Academia Română spune că autorii acestor manifestări se plasează astfel ''în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave ţării noastre şi care se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică''.

 

Academia Română acuză presiuni politice



"Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile mediatice şi politice asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri - ELI-Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor şi scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România şi pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toţi cei implicaţi pentru crearea şi consolidarea unui Spaţiu Comun al Cercetării în Europa", se arată într-un punct de vedere al Biroului Prezidiului Academiei Române privind situaţia creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP.

Potrivit sursei citate, demersul amintit "se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică".

"Urmărind îndeaproape cu satisfacţie deosebită succesul şi realizările ELI-NP, apreciate de actori importanţi în domeniul cercetării ştiinţifice mondiale, Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acţiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP şi conducerii instituţiei care a asigurat construcţia acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulenţă şi lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României şi care se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică", precizează Academia Română.

 

Proiectul ELI, la propunerea Franței

 


Reprezentanţii Academiei amintesc că Proiectul ELI a fost propunerea Franţei, la iniţiativa profesorului Gerard Mourou, laureatul Nobel pentru Fizică în 2018, pentru prima Foaie de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (eng. ESFRI) din anul 2006.

"Până în anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, organizaţii de cercetare din 13 ţări - Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Ungaria, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia - au realizat un parteneriat pentru a pregăti implementarea şi a oferi soluţii de rezolvare a problemelor ştiinţifice, tehnologice, financiare şi legale pe care un proiect de o asemenea noutate şi anvergură le-ar putea întâmpina. Pe baza soluţiilor şi recomandărilor acestui proiect, în decembrie 2009, trei ţări noi membre ale UE - Republica Cehă, Ungaria şi România - în cadrul Consiliului Competitivitate şi-au asumat găzduirea şi construirea, din fonduri structurale, a celor trei piloni ai infrastructurii de cercetare distribuite ELI", precizează sursa citată.

Potrivit Agerpres, începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELI-ALPS) şi Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizaţii reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, a constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării şi utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC.

 

Ungaria și Cehia vor continuarea programului fără România

 

Amintim că Ungaria și Cehia, care fac parte alături de țara noastră din proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus o cerere de formare a unui nou consorțiu fără România.

ERIC este, conform legislaţiei europene, un consorţiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acţionari are state membre UE sau asociate, care se obligă să finanţeze accesul comunităţii ştiinţifice la utilizarea infrastructurii, principalele beneficii ale acestei forme de organizare fiind scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii şi adoptarea propriilor reguli şi proceduri de achiziţie pentru bunurile şi serviciile necesare funcţionării infrastructurii.

ELI-NP, a cărui construcţie la Măgurele a început în anul 2012, după obţinerea aprobărilor necesare din partea autorităţilor naţionale şi Comisiei Europene, instituţia gazdă şi responsabilă fiind Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH), reprezintă o investiţie a României din fonduri structurale şi fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 310 milioane euro, subliniază sursa citată.

Potrivit Academiei, Centrul ELI-NP construit la Măgurele de către echipa condusă de academicianul Nicolae-Victor Zamfir "este pentru noi toţi o dovadă a capacităţii României de a realiza proiecte de excelenţă şi de a fi un partener respectat în cercetarea ştiinţifică la frontiera cunoaşterii''. Prin ELI-NP se demonstrează, încă o dată, că cercetarea românească are capabilitatea să-şi exploateze potenţialul şi educaţia deosebite şi să fie un model inspiraţional pentru tânăra generaţie şi pentru societate", precizează sursa citată.

"Ne exprimăm convingerea că demersul nostru va avea ecoul potrivit în rândul societăţii şi la nivelul autorităţilor româneşti şi că astfel de acţiuni nu îşi vor mai găsi locul în Europa", se mai arată în punctul de vedere al Biroului Prezidiului Academiei Române. 

CITEȘTE ȘI: 'Eliminarea' Laserului de la Măgurele. Ungaria și Cehia vor continuarea proiectului fără România

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
nxt.23
YesMy