Satele lui Potemkin, varianta cu AI: Rușii își fardează avansul la Kostantinivka cu imagini generate de inteligența artificială
19 Iunie 2026
Președintele Belarusului, Alexsandr Lukașenko, într-un interviu publicat pe 15 iunie, a spus că nu se va deschide un nou front împotriva Ucrainei din țara sa. Zelenski i-a dat ocazia lui Lukașenko să-și confirme bunele intenții prin demontarea echipamentelor folosite pentru sprijinirea atacurilor rusești asupra populației Ucrainei. În caz contrar, Kievul va face el însuși acest lucru.
„Există repetitoare pe turnurile sale. Pe teritoriul său, de-a lungul a două regiuni care se învecinează cu Ucraina, există echipamente care ajustează focul asupra poporului nostru. Să îndepărteze acest echipament. Cred că o săptămână îi va fi suficientă pentru a face asta. Pentru că acum, în fiecare zi, civilii noștri mor din cauza asta, copii răniți. Dacă el nu o face, o vom face noi”, a declarat Zelenski pe 19 iunie, la Kiev, într-o coferință de presă comună cu președintele Hondurasului.
De asemenea, Zelenski a afirmat că Belarusul este unul dintre principalii furnizori de combustibil pentru armata Federației Ruse: „Poate fi oprit acest lucru? Sunt convins că stă în puterea lui (n.r - Lukașenko). El este cel care controlează acest lucru”.
Rusia va încerca să atragă Belarusul în război
Rușii vor organiza provocări pentru a atrage Belarusul în război. În acest sens, președintele Ucrainei a comentat și recenta informație falsă răspândită de ruși despre un presupus atac ucrainean asupra unui autobuz care transporta copii belaruși în regiunea Briansk.
„Toți au recunoscut deja – atât experții internaționali, cât și, mi se pare, rușii, deși o fac neoficial – că acel atac nu ne-a aparținut... Rușii vor organiza numeroase provocări pentru a atrage poporul belarus în acest război. Aceasta este una dintre ele”, a concluzionat șeful statului.
Declarațiile lui Zelenski vin în contextul afirmațiilor sale privind o posibilă implicare, pe viitor, a Belarusului în războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Astfel, Zelenski a declarat, în aprilie, că Moscova încearcă să implice mai activ Belarusul în războiul împotriva Ucrainei.
- O lună mai târziu, SBU (Serviciul de Securitate a Ucrainei) a raportat despre măsurile de securitate sporite în regiunile nordice de la granița cu Belarusul și Rusia. SBU a declarat că aceste măsuri sunt fără precedent în ceea ce privește numărul de forțe și mijloace implicate în teritoriile de la granița cu Federația Rusă și Belarus și vor constitui un factor de descurajare eficient pentru orice acțiuni sau operațiuni agresive ale inamicului și aliatului său.
- Pe 26 mai, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot (USF) ale Ucrainei, Robert Brovdi, a avertizat Minskul să nu se implice în războiul împotriva Ucrainei și a anunțat primele „500 de ținte” care vor fi lovite teritoriul Bearusului.
- După mențiunea lui Brovdi, conform căreia „500 de ținte” au fost deja identificate pe teritoriul Belarusului în caz de escaladare, Lukașenko a făcut o declarație dură la adresa lui Zelenski.
- Ulterior, Lukașenko, într-un interviu, din 12 iunie pentru Al Arabia English (publicat pe 15 iunie), a revenit asupra poziției sale și a spus că Belarusul nu intenționează să participe la acțiunile militare.
Principalul mesaj din interviul lui Lukașenko: Belarusul nu vrea să intre în război cu Ucraina
„În primul rând, noi, Belarusul, nu vrem să intrăm în război. Belarusul este vulnerabil din punct de vedere militar dacă Ucraina începe să-l atace așa cum atacă Rusia, pentru că, din perspectiva forțelor armate ucrainene, Belarusul se află la îndemână. Înțelegem că întreaga noastră infrastructură logistică și toate unitățile de producție ar putea fi atacate. Apropo, Ucraina a declarat că are deja 500 de ținte pe teritoriul Belarusului. (În al doilea rând – nota autorului) Belarușii nu vor război, pentru că au suferit enorm în războaiele anterioare și au fost uciși mulți civili. În al treilea rând, dacă Rusia ar ataca Kievul de pe teritoriul Belarusului, linia frontului pentru Rusia și, în consecință, pentru Belarus s-ar extinde cu 1.500 de kilometri, de-a lungul frontierelor ruso-belaruse și belaruso-ucrainene. Nu putem apăra această porțiune a frontierei, mai ales dacă forțele armate și trupele NATO, precum și țările care sprijină Ucraina și-ar desfășura trupele pe teritoriul ucrainean”, a spus Lukașenko.
Cu toate acestea, Lukașenko, în interviu, a spus că dacă s-ar deschide un front dinspre Belarus împotriva Ucrainei, armata ucraineană va fi într-o dificultate mai mare decât armata rusă.
Deși, Lukașenko vorbește în interviu și despre alte subiecte problematice globale, dar asupra cărora nu are nicio putere, principalul mesaj transmis de el, inclusiv Rusiei, este că Belarusul respinge folosirea teritoriului său pentru a ataca Ucraina. În acest sens, Lukașenko a declarat, în interviu că i-a spus „adesea lui președintelui Putin că este inadmisibil ca războiul din Ucraina să se extindă în Belarus”. Putin i-a răspuns următoarele: „înțelegem că implicarea Belarusului în acest război, în acest conflict, este imposibilă, deoarece ar provoca și mai multe pagube”, precizează Lukașenko în interviu.
Cel mai probabil, Kremlinul a fost nemulțumit de răspunsul lui Lukașenko, deoarece, pe 17 iunie, la doar două zile după publicarea interviului, un atac de origine necunoscută asupra unui autobuz care transporta copii belaruși în regiunea Briansk a fost atribuit de presa rusă, Ucrainei.
