Un distrugător al SUA interceptează primele nave în Ormuz. Teheranul amenință cu consecințe globale. Ce tipuri de mine marine are Iranul

Un distrugător american a interceptat, marți, două petroliere care veneau din Iran, a relatat astăzi Reuters, citând un oficial american. 

Oficialul, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că navele au plecat din portul Chabahar din Golful Oman și au fost contactate prin radio de către nava de război a SUA, care le-a ordonat să se întoarcă. 

Incidentul a avut loc la o zi după ce a intrat în vigoare blocada americană asupra porturilor iraniene.

Operațiunea implică peste 10.000 de militari americani, peste 10 nave de război și mai multe aeronave. Washingtonul declară că va continua să asigure libertatea de navigație pentru navele care nu călătoresc spre sau dinspre Iran.

Pușcașii marini repartizați la Unitatea 31 Expediționară a Pușcașilor Marini la bordul a trei nave de război amfibii sunt antrenați pentr astfel de situații, care includ abordare, percheziție și confiscare, iar Navy SEALs sunt pregătiți să preia controlul navelor, dacă este necesar.

Conform unei postări pe rețelele de socializare a Comandamentului Central al SUA, 6 nave comerciale s-au întors în conformitate cu blocada americană, odată ce aceasta a intrat în vigoare luni dimineață. 

Ce tipuri de mine marine are Iranul

Între timp, Iranul a avertizat cu privire la consecințe globale.

Arsenalul Iranului include nu doar mine plutitoare, mine de impact ancorate, mine de impact acustice și magnetice sau mine antipersonal care sunt atașate direct de coca navelor, ci și temutele mine Maham-3, Maham-7.

Spre exemplu, mina Maham-7 poate "ocoli" undele sonare emise de vânătoarele de mine, făcându-le imposibil de localizat.

Minele nu reacționează la navele mici, ele sunt activate doar de navele de război sau de petroliere. 

Minele navale moderne sunt foarte greu de găsit și de distrus. Acestea se află pe fundul mării sau sunt ancorate sub apă. Nu necesită contact direct pentru a distruge navele. Folosesc senzori pentru a detecta schimbările fizice din mediu (câmp magnetic, semnătură acustică, undă de presiune, urme fizice ale navelor) și sunt foarte eficiente în blocarea căilor maritime.

Teheranul are la dispoziție chiar și mine subacvatice ascendente, o armă care combină elemente ale unei mine clasice ancorate și ale unei torpile. Spre deosebire de minele pasive care așteaptă contactul cu o navă, minele ascendente atacă activ țintele care trec prin apropierea acesteia. Astfel de mine pot fi, de exemplu, programate să se activeze după câteva zile sau să atace doar a treia sau a șasea țintă. Sunt suficient de inteligente pentru a nu ataca navele propriei marine.

Curățarea este un proces lent și consumator de timp, care durează semnificativ mai mult decât amplasarea minelor.

Adesea, dronele subacvatice dotate cu camere și inteligență artificială trebuie folosite pentru a transmite imagini la suprafață, unde experții le evaluează. Dacă o mină este identificată, aceasta este detonată cu explozibili mici. În alte cazuri, dronele simulează câmpuri magnetice, sunete sau unde de presiune, ceea ce face ca mina să „credă” că o navă se află în raza de acțiune și, astfel, să se activeze.

Iranul deține unul dintre cele mai mari arsenale de dispozitive explozive din lume, cu 5.000 la dispoziție, declara agenția americană de informații militare DIA într-un raport din 2019, citat de publicația Focus.

Așa că, îndepărtarea minelor marine din Strâmtoarea Hormuz ar putea fi cea mai dificilă misiune cu care s-a confruntat Marina SUA de la Războiul din Coreea.