Trump anunță că războiul din Iran „se apropie de sfârșit”
15 Aprilie 2026
Relația dintre Donald Trump și Giorgia Meloni părea, până de curând, una dintre puținele prietenii solide din peisajul politic occidental. Meloni fusese singurul lider european prezent la inaugurarea lui Trump în ianuarie 2025, iar președintele american o lăudase în repetate rânduri ca pe o forță politică ce a cucerit Europa. Marți, 14 aprilie 2026, acel tablou s-a spart.
Într-un interviu de șase minute acordat cotidianului italian Corriere della Sera, Trump a declarat că este „șocat" de pozițiile premierului italian. „Credeam că este curajoasă. M-am înșelat", a spus Trump, adăugând că cei doi nu au mai vorbit „de mult timp". De asemenea, a acuzat-o că nu vrea să ajute SUA în chestiunile legate de NATO și că nu sprijină eforturile americane de a elimina amenințarea nucleară iraniană. „Nu mai este aceeași persoană, și Italia nu va mai fi același stat", a conchis Trump.
„Ea este cea care este inacceptabilă, pentru că nu îi pasă dacă Iranul are o armă nucleară, care ar putea distruge Italia în două minute dacă ar avea ocazia", a declarat textual Donald Trump în interviu pentru Corriere della Sera.
Scânteia: Un papă american și un război condamnat
La originea rupturii se află Papa Leon al XIV-lea - primul papă american din istoria Bisericii Catolice, ales în aprilie 2025 după moartea Papei Francisc. Originar din Chicago, Leon al XIV-lea s-a impus rapid ca o voce morală inflexibilă împotriva războiului declanșat de SUA și Israel în Iran în februarie 2026.
Acesta a condamnat „iluzia de atotputernicie" care alimentează acțiunile militare, a declarat că „Dumnezeu nu binecuvântează niciun conflict" și a criticat direct oficiali americani - inclusiv pe secretarul apărării Pete Hegseth - pentru folosirea retoricii creștine pentru a justifica violența. Când Trump a amenințat că va distruge „civilizația iraniană", Papa Leon a calificat amenințarea drept „cu adevărat inacceptabilă".
Trump a răspuns cu un atac fără precedent la adresa unui suveran pontif: l-a numit „slab", i-a reproșat că face pe placul „stângii radicale" și a publicat pe rețelele de socializare o imagine generată cu inteligență artificială în care se prezenta pe sine în ipostaze cu conotații mesianice - o postare care a stârnit indignare largă și a fost ulterior ștearsă. Duminică seară, Trump a afirmat că nu crede că Leon al XIV-lea „face o treabă bună", precizând că papa „este o persoană foarte liberală".
„Nu mă tem de administrația Trump. Voi continua să vorbesc împotriva războiului, promovând pacea și dialogul. Prea mulți oameni suferă astăzi, prea mulți inocenți au fost uciși", a declarat Papa pe 13 aprilie, în timp ce zbura spre Algeria.
Meloni alege Vaticanul în locul Casei Albe
Meloni s-a confruntat cu o alegere politică delicată: să tacă și să protejeze relația cu Trump sau să îl apere explicit pe Papă, un suveran pontif extrem de popular în Italia. A ales a doua variantă. Luni, a transmis un mesaj de susținere față de misiunea de pace a papei, aflat în vizită apostolică în Africa. Când criticile din opoziție s-au intensificat - că nu a condamnat direct atacurile lui Trump - Meloni a revenit cu o declarație mai explicită: „Cuvintele președintelui Trump față de Sfântul Părinte sunt inacceptabile. Papa este capul Bisericii Catolice, și este firesc ca el să ceară pace și să condamne orice formă de război."
Ministrul de externe Antonio Tajani a intervenit la rândul său, scriind pe rețeaua X că Italia „este și rămâne un susținător ferm al unității occidentale și un aliat loial al Statelor Unite", dar că această unitate se bazează pe „loialitate reciprocă, respect și franchețe". Tajani a subliniat că Meloni „nu se ferește niciodată să spună ce gândește" și că guvernul italian va apăra „întotdeauna exclusiv interesele Italiei".
Chiar și Matteo Salvini - vicepremier și lider al Ligii, partid cu afinități față de MAGA - s-a distanțat de Trump în această dispută: „Papa Leon este un lider spiritual pentru miliarde de catolici. A-l ataca nu pare nici înțelept, nici util."
Contextul mai larg: O alianță erodată de război
Disputa nu este doar despre papă. Ea reflectă tensiuni mai adânci între Washington și aliații europeni, acumulate de la declanșarea războiului din Iran. Italia a adoptat o poziție prudentă față de operațiile militare americane, iar Trump acuză Roma că refuză să contribuie activ la eforturile NATO și la obiectivele legate de non-proliferarea nucleară iraniană.
Între timp, sondajele arată că 66% dintre italieni au o opinie negativă față de Trump, iar analiștii sugerează că apropierea față de Casa Albă a contribuit la înfrângerea lui Meloni la referendumul recent privind reforma judiciară.
Pe fondul acestor evoluții, chiar și aliații europeni ai curentului conservator-populist - care au privit mult timp cu simpatie spre Trump - par să recalibreze distanțele. Ruptura dintre Trump și Meloni nu este doar un episod diplomatic neplăcut. Ea sugerează că războiul din Iran redistribuie alianțele politice la o viteză pe care puțini ar fi anticipat-o.
