SUA au folosit „fasciculul durerii” în operația din Venezuela? Emițătoare puternice de microunde ar fi fost testate în condiții de luptă
12 Ianuarie 2026
Fezabilitatea exploatării miniere a Groenlandei ridică mari semne de întrebare din punct de vedere economic. Dacă SUA ar prelua insula, s-ar îngrămădi companiile americane? Washingtonul ar folosi banii contribuabililor? Ce spun groenlandezii? Care sunt diferențele între Venezuela și Groenlanda?
Deși președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat recent resursele naturale ale Groenlandei invocând importanța ei pentru securitatea națională, bogăția de resurse minerale a insulei rămâne în continuare un argument care va fi oferit opiniei publice și marilor companii americane.
Însă, noul Eldorado este dificil de exploatat în condiții de eficiență economică.
Mediul arctic dur împiedică Statele Unite să exploateze comorile insulei, și nu proprietatea Danemarcei asupra Groenlandei, precizează CNN, pe 12 ianuarie, într-un material realizat de Matt Egan cu mai mulți experți în domeniu.
Cercetătorii spun că ar fi extrem de dificil și costisitor să se extragă mineralele din Groenlanda, deoarece multe dintre zăcăminte sunt situate în zone îndepărtate deasupra Cercului Polar Arctic, unde există o calotă glaciară polară groasă de un kilometru și întunericul se întinde pe o mare parte a anului.
Dar nu acesta este singurul argument. Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, nu are nici infrastructura și forța de muncă necesare pentru a transforma acest vis minier în realitate.
„Ideea de a transforma Groenlanda în fabrica de pământuri rare a Americii este science fiction.” „E o nebunie totală”, a spus Malte Humpert, fondator și cercetător senior la Institutul Arctic. „La fel de bine ai putea fora pe Lună. În anumite privințe, e mai rău decât pe Lună.” În pofida numelui său, aproximativ 80% din Groenlanda este acoperită de gheață. Iar extracția mineralelor - sau a aproape orice - în Arctica poate fi de cinci până la zece ori mai scumpă decât în alte părți ale planetei.
Groenlanda, spre deosebire de Venezuela, este deschisă afacerilor și nu este nevoie să fie preluată
Prezența americană în Groenlanda. Photo source: U.S. Air Force
Interesul lui Trump pentru Groenlanda nu este nou - și nici nu este primul președinte american care râvnește la insulă.
Totuși, intervenția sa surprinzătoare în Venezuela și decizia de a prelua controlul asupra vastelor bogății de petrol ale națiunii sud-americane au adus din nou Groenlanda în atenția președintelui american.
Șansa ca Statele Unite să preia controlul asupra oricărei părți a Groenlandei a crescut la aproximativ 40%, conform previziunilor pieței Kalshi, față de aproximativ 20% la mijlocul anului 2025.
Însă există diferențe majore între situațiile din Venezuela și Groenlanda.
Nu numai că este un teritoriu al aliatului NATO, Danemarca, dar, spre deosebire de Venezuela, Groenlanda este foarte deschisă afacerilor care pot opera acolo și are o lungă istorie de stabilitate politică.
De ani de zile, dacă nu decenii, oficialii din Groenlanda au curtat investițiile străine directe. Oamenii din Groenlanda spun că sunt deja deschiși la oportunități de afaceri față de oricine.
„Nu văd nevoia de a prelua Groenlanda. Suntem deschiși la investiții și la colaborarea cu americanii”, a declarat pentru CNN Christian Keldsen, director general al Asociației de Afaceri din Groenlanda, într-un interviu telefonic. „De ce ați spune ceva de genul «preluați țara» când puteți obține ceea ce doriți purtându-vă bine?”
Experții spun că a convinge companiile americane să își asume riscul asupra Groenlandei ar putea fi o fantezie.
„Dacă ar exista o «oală de aur» care așteaptă la capătul curcubeului în Groenlanda, companiile private ar fi deja plecat acolo”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior nerezident la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.
Cu toate acestea, Funk Kirkegaard, care a lucrat anterior cu Ministerul Apărării din Danemarca, a spus că este pur și simplu „foarte dificil” să se prezinte o justificare comercială pentru investiția inițială foarte mare care ar fi necesară.
Este posibil ca Trump să încerce să ofere stimulente financiare și garanții pentru a atrage companiile americane să facă aceste investiții masive, similare cu garanțiile pe care companiile petroliere le caută pentru a fora în Venezuela.
„Dacă li s-ar da suficienți bani din partea contribuabililor, companiile private ar fi dispuse să facă aproape orice”, a spus Funk Kirkegaard. „Dar este aceasta o bază bună pe care să se cumpere un teritoriu? Răspunsul este nu în Groenlanda, la fel cum este nu în Venezuela.”
Factorii de mediu
Prezența americană în Groenlanda. Photo source: U.S. Air Force
Criza climatică a cauzat topirea gheții și creșterea rapidă a temperaturilor în Arctica, iar acest lucru a dat unele speranțe de noi oportunități economice.
Cu toate acestea, este prea devreme să se spună că acest lucru va fi suficient de important pentru a depăși provocările de mediu pentru fora în Groenlanda. Topirea gheții a deschis unele rute de transport maritim, însă a făcut și terenul mai puțin stabil pentru foraj și crescut riscul de alunecări de teren.
„Schimbările climatice nu înseamnă că e ușor. Nu e Marea Mediterană sau cada ta de baie. Este doar un pic mai puțină gheață decât înainte”, a spus Humpert de la Institutul Arctic.
La rândul lor, reglementările stricte de mediu din Groenlanda ar adăuga cheltuieli și dificultăți lucrărilor miniere la scară largă.
Aceste reglementări reflectă dorința populației locale de a menține mediul înconjurător. Dacă administrația Trump ar face cumva să dispară aceste reglementări, s-ar putea dovedi profund nepopular.
„Ați putea ajunge să aveți o situație politică locală ostilă”, a spus Funk Kirkegaard.
Prieten sau bătăuș?
Sursă foto: US Army Facebook
Vânzarea Groenlandei către Statele Unite ar necesita probabil un referendum.
Cu toate acestea, un sondaj publicat în ianuarie 2025 a constatat că doar 6% sunt în favoarea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. Marea majoritate a groenlandezilor, 85%, au spus că nu doresc ca acest lucru să se întâmple.
Adam Lajeunesse, șeful departamentului de politică canadiană și arctică de la Universitatea St. Francis Xavier, a declarat că „retorica bizară” despre preluarea Groenlandei riscă să submineze obiectivele economice și strategice ale oficialilor americani, dăunând relației cu Groenlanda și Danemarca.
„Ai putea vedea Statele Unite nemaifiind percepute ca prieten și partener, ci ca un agresor căruia trebuie să i se reziste”, a spus el.
Într-o oarecare măsură, acest lucru s-ar putea să se întâmple deja.
Keldsen, directorul executiv al Asociației de Afaceri din Groenlanda, avertizează că oficialii americani riscă să afecteze relația cu populația locală.
„În acest moment, tot ce este american este un semnal de alarmă”, a spus el. „Toată lumea se întreabă: «Susțin pe cineva care îmi preia țara?»”
Exil cu plată în avans: Cum profită Rusia de colapsul regimului de la Teheran pentru a-și umple seifurile cu aur iranian
