Poate Rusia să oprească armele nucleare europene?
27 Februarie 2026
Cu puțin timp înaintea redactării acestui material, Guvernul britanic a ordonat retragerea personalului ambasadei din Iran ca măsură de precauți. Măsura luată de bbritanici este încă un indiciu cât se poate de limpede al deteriorării situației actuale de securitate din regiune.
Au trecut aproape șase săptămâni de când președintele SUA le-a cerut demonstranților din Iran să continue protestele, deoarece „ajutorul este pe drum”.
În această perioadă, Washingtonul a purtat negocieri cu Iranul, menite să prevină un atac militar împotriva Republicii Islamice. Americanii au prezentat o serie de cerințe pe care Teheranul ar trebui să le îndeplinească „imediat”. Mai exact, SUA cer ca Iranul să renunțe la programul său nuclear, la cel de rachete balistice, la sprijinul pentru grupările islamiste și să oprească complet îmbogățirea uraniului timp de câțiva ani.
Dar, în paralel, armata americană și-a mobilizat forțele pentru a asigura o pregătire maximă în regiune.
JPost notează că scurtul război de anul trecut a fost doar un preambul a ceea ce va urma.
Rolul principal în ceea ce pare a fi iminentul conflict cu Teheranul îl vor juca rachetele de mare precizie, dronele și avioanele "invizibile".
Amintim că, în 13 iunie 2025, Operatiunea Rising Lion a Israelului a degradat infrastructură militară iraniană pentru ca, pe 22 iunie 2025, aproximativ 125 de avioane militare americane, inclusiv șapte bombardiere stealth B-2 Spirit.
Mobilizare de forțe fără precedent în ultimele decenii
Luna trecută, portavionul USS Abraham Lincoln (CVN-72) din clasa Nimitz al Marinei SUA, împreună cu grupul său de luptă, a fost desfășurat în Orientul Mijlociu după ce anterior au efectuat operațiuni în Marea Chinei de Sud.
De asemenea, cel mai nou portavion al SUA, USS Gerald R. Ford (CVN-78) a ajuns și el în regiune, după ce a participat la consolidarea forțelor americane pentru misiunea de capturare a fostului președinte venezuelean Maduro în ianuarie.
Cele două două grupuri de lupă ale portavioanelor au în componență și distrugătoare echipate cu sistemul Aegis, pe lângă cele peste 150 de aeronave, inclusiv F-35, F-18 și EA-18 Growler, care au fost mutate în baze din Europa și Orientul Mijlociu.
Pentru prima dată, 12 avioane F-22 Raptor au fost desfășurate în sudul Israelului.
Avion F-22.
În plus, avioane militare cargo și de realimentare sunt văzute în mod constant zburând între Statele Unite, Europa și Orientul Mijlociu pe platforme de urmărire a zborurilor.
Flota israeliană de F-35I, reprezintă un alt mare avantaj pentru forțele americane dislocate în regiune. Israelul dispune și o capacitate impresionantă în domeniul dronelor militare, având platforme precum Hermes 900, Heron și muniția Harop pentru acțiuni de asalt, dar și de flotele modernizate de avioane F-15 și F-16 ale Israelului, înarmate cu arme produse pe plan intern, cum ar fi bombele ghidate Spice și racheta Rampage.
Apărare aeriană pe măsură
Rețeaua stratificată de apărare aeriană a Israelului, formată din Iron Dome, David's Sling, sistemul Arrow și acum sistemul de apărare cu laser Iron Beam, și-a dovedit valoarea în ultimii doi ani, interceptând majoritatea amenințărilor.
Statele Unite au întărit regiunea cu baterii Patriot și THAAD, în timp ce distrugătoarele echipate cu Aegis oferă acoperire suplimentară de pe mare.
O reprezentare a lansării unei rachete PAC-3MSE de pe distrugătorul de rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Sursa foto: Lockheed Martin
Imaginea de pe câmpul de luptă este asigurată și de aeronave din cadrul Sistemului de avertizare și control aerian (AWACS) care oferă acoperire radar pe arie largă.
Totuși, desfășurarea prezentată mai sus a costat deja mult nu numai pentru SUA, ci și pentru Israel.
Potrivit ziarului Haaretz, Trump a alocat peste 1 miliard de dolari pentru forțele care sosesc în Orientul Mijlociu.
O zi de operare pentru un portavion costă aproximativ zece milioane de dolari. Pentru două portavioane – USS Gerald R. Ford și USS Abraham Lincoln, cu grupuri de luptă formate din zeci de nave, inclusiv distrugătoare, costurile zilnice se ridică la zeci de milioane de dolari.
Cu asemenea costuri, lui Donald Trump îi va fi greu să renunțe fără să pretindă că a obținut un "mare succes" în relația cu Iranul, fie prin negocieri, fie prin acțiune militară, iar această din urmă variantă pare tot mai probabilă.
