În discursul ținut în ziua incidentului, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că intrarea dronelor în spațiul aerian al NATO de la granița cu Belarusul a reprezentat o escaladare majoră pe care Varșovia și aliații săi trebuie să o contracareze.
În mod crucial, Tusk a “omis” să menționeze că Minskul nu a urmărit în tăcere dronele rusești zburând deasupra Belarusului în drum spre Polonia.
Mai târziu, dar tot în aceeași zi, generalul-maior Pavel Muraveika, șeful Statului Major General al Forțelor Armate din Belarus, a emis o declarație în care detalia acțiunile Belarusului în timpul incursiunilor.
Potrivit acestuia, odată ce radarele belaruse au detectat drone care se îndreptau spre vest, Minskul a notificat Polonia și Lituania prin intermediul canalelor de comunicare militare existente.
Rolul de "Bufet Strategic" al Belarusului
Aceste informații, în evaluarea lui Muraveika, „au permis Poloniei să răspundă prompt la acțiunile dronelor prin mobilizarea propriilor forțe aflate în serviciu”.
Mai mult, generalul belarus afirmă că, pe lângă partajarea informațiilor în timp real cu Varșovia și Vilnius, apărarea antiaeriană belarusă a doborât mai multe drone rătăcite în spațiul aerian al țării.
Oficialii militari polonezi au confirmat ulterior declarația lui Muraveika. Generalul Wiesław Kukuła, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Poloneze, a recunoscut că „belarușii ne-au avertizat că dronele se îndreptau spre noi prin spațiul lor aerian”.
De asemenea, Kukuła a recunoscut că avertizarea a fost într-adevăr „utilă” pentru forțele aeriene poloneze și aliate. În comentariile sale publice, Kukuła și-a exprimat surprinderea față de faptul că Minskul a inițiat schimbul de informații militare între cele două țări, având în vedere cât de tensionate sunt relațiile dintre ele.
(Cu doar o zi înainte de incursiunile dronelor, Varșovia luase decizia fără precedent de a închide întreaga frontieră cu Belarusul pe timpul exercițiilor militare comune ruso-belaruse Zapad-2025, desfășurate în perioada 12-16 septembrie.)
Semnale mixte din Minsk: Între alianța cu Kremlinul și gialogul cu NATO
În declarațiile oficiale, Belarusul insistă să menționeze importanța măsurilor de consolidare a încrederii și securității, mecanismelor de reducere a riscurilor și dialogului pragmatic cu NATO și „va continua să își îndeplinească obligațiile în cadrul schimbului de informații privind situația aeriană cu Republica Polonă și țările baltice”, după cum precizează Muraveika.
Știind cât de puțină libertate de acțiune lasă Moscova conducerii belaruse, nu putem să nu observăm rolul de tampon strategic pe care l-a primit și pe care și îl joacă bine Belarusul.
Toată această aparentă disponibilitate de cooperare în sprijinul securității are doar rolul de a afișa o poziție non-ostilă a Belarusul și de a menține deschise canale de comunicare cu NATO prin care să fie transmise mesaje pe care Moscova evită să le comunice direct din considerente strategice.
Altfel spus, rolul de stat proxy al Belarusului este în creștere și capătă noi valențe. În încercarea de a câștiga încrederea Occidentului, conducerea statului vasal Rusiei poate arăta pe viitor mai multă deschidere, surprinzând uneori cu acțiunile sale îndreptate spre normalitate.
Însă cât timp rămâne aceeași, tot ce face poartă amprenta Kremlinului fără de care nu ar exista. Tocmai de aceea premierul Tusk a fost ponderat și a evitat să menționeze sprijinul cu informații primit de la belaruși în ziua incidentului.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
