Pentru forțele ruse, desfășurarea unor astfel de arme servește mai ales pentru a trimite mesaje omologilor lor occidentali, precum s-a întâmplat în 2021, odată cu trimiterea a două MiG-31K în Siria, în timp ce grupul de luptă al portavionului britanic HMS Queen Elizabeth se afla în estul Mediteranei.
Sau un alt exemplu e înainte de începerea războiului din Ucraina, când rachete Kinjal au fost desfășurate în Kaliningrad, aducând în raza lor de acțiune aproape toate capitalele europene. Trebuie remarcat faptul că un astfel de dispozitiv poate fi echipat cu un focos nuclear sau cu un focos clasic de 500 kg.
În orice caz, și dincolo de această "demonstrație", forțele ruse au fost primele care au folosit arme hipersonice în luptă. Într-adevăr, la 18 martie 2022, acestea au afirmat că au lansat o rachetă Kinjal împotriva unui depozit subteran de muniții situat în apropierea orașului ucrainean Deliatyn. De atunci, au mai fost folosite și altele... cu efecte cel puțin limitate.
Aceasta este constatarea făcută de generalul Thierry Burkhard, șeful Statului Major al Forțelor Armate franceze [CEMA], în timpul unei audieri dedicate descurajării nucleare la Adunarea Națională (n.a. camera inferioară a Parlamentului francez).
„Folosirea rachetelor hipersonice în luptă a avut loc. Deși utilizarea lor a fost mult mediatizată, eficacitatea lor operațională nu a ajuns încă la maturitate", a declarat generalul Burkhard. Cu toate acestea, a continuat el, "nu putem ignora apariția acestei amenințări", deoarece "într-o zi, se va ajunge la o capacitate operațională deplină", potrivit Opex 360.
Franţa a intrat în cursa pentru înzestrarea forţelor sale armate cu rachete hipersonice
Așadar, a reamintit el, „acesta este un domeniu în care lucrăm și noi", cu ASN4G, o rachetă hipersonică care va lua locul ASMP-A Renovat în cadrul Forțelor Aeriene Strategice [FAS] și al Forțelor Aeriene Navale Nucleare [FANu] până în 2035 [și va fi utilizată de avioanele Rafale F5], a confirmat generalul francez. În ceea ce privește proiectul ''planorului hipersonic'' V-MAX, care ar fi trebuit să facă obiectul unui prim test în 2022, șeful Statului Major al Apărării nu a făcut nicio referire.
Avion de luptă Rafale al Franței
În orice caz, principala caracteristică a unei rachete hipersonice este "capacitatea sa sporită de a penetra sistemele de apărare", ceea ce "reprezintă o amenințare reală". Este un lucru pe care Kinjal nu a fost capabil să îl facă în Ucraina, dar in viitor ar putea deveni o amenințare reală", a concluzionat generalul Burkhard pe această temă.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, șeful Statului Major al Apărării a considerat că Rusia este în curs de "deturnare" a forței sale de descurajare pentru "a desfășura o agresiune sub protecție nucleară". El a adăugat:
"Libertatea noastră de acțiune este afectată de amenințarea nucleară a agresorului. Este o declinare a logicii angajamentelor impuse" și "este, de asemenea, o transformare profundă a cadrului de stabilitate strategică, neproliferare și dezarmare".
Ambiguități privind doctrina rusă nucleară
Cu toate acestea, în această privință, noua doctrină rusă privind disuasiunea nucleară, publicată în iunie 2020, cultivă unele ambiguități... Ea precizează, de exemplu, că „în cazul unui conflict militar, politica statului în domeniul disuasiunii nucleare va avea ca scop prevenirea escaladării ostilităților și încetarea acestora în condiții acceptabile pentru Federația Rusă și [sau] aliații săi".
Acest lucru, potrivit unei note a Fundației pentru Cercetare Strategică, ar putea însemna că „pentru a pune capăt luptei, Rusia se bazează mai degrabă pe puterea de descurajare nucleară - capacitățile corespunzătoare și faptul că acestea sunt operaționale - decât pe utilizarea efectivă a armelor nucleare".
Cu toate acestea, pentru generalul Burkhard, „rezultatul conflictului va fi în mod evident un indicator foarte puternic pentru un număr mare de țări, care ar putea considera în cele din urmă că, dacă nu dispun de arme nucleare, nu mai sunt protejate".
Dar, în același timp, a subliniat el, „acest lucru dă totuși mai multă valoare mecanismelor de apărare colectivă", odată cu „revitalizarea marilor alianțe, așa cum se poate vedea cu cererea de aderare la NATO a Suediei și Finlandei, care doresc să se alăture Alianței Atlantice și umbrelei sale nucleare".
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
