Posibil genocid în Sudan: ONU detaliază crimele în masă și epurarea etnică

Însă, pentru victime va fi prea târziu. Din nou, pentru a prea multa oară în istorie, nu este neapărat vorba despre cei care au comis crimele. Înainte de toate, este despre noi ceilalți care am permis să aibă loc aceste orori deși aveam la dispoziție toate instrumentele pentru a le preveni.

Forțele de Sprijin Rapid (RSF - Rapid Support Forces) au comis crime etnice, violență sexuală pe scară largă și dispariții forțate în timpul preluării orașului El Fasher, în regiunea Darfur din Sudan, la sfârșitul lunii octombrie.

O misiune ONU care a constat faptele declară că sunt „semne distinctive ale genocidului” împotriva comunităților Zaghawa și Fur și semnalează un risc continuu de noi atrocități.

În raportul publicat joi – 19 februarie, Misiunea Internațională Independentă de Constatare a Faptelor pentru Sudan a declarat că dovezile stabilesc că au fost comise cel puțin trei acte clare de genocid:

• „uciderea membrilor unui grup etnic protejat;
• provocarea de vătămări corporale și mentale grave și
• impunerea deliberată a unor condiții de viață calculate pentru a provoca distrugerea fizică totală sau parțială a grupului”.

„Amploarea, coordonarea și susținerea publică a operațiunii de către conducerea superioară a RSF demonstrează că crimele comise în și în jurul orașului El Fasher nu au fost excese aleatorii de război”, a declarat Mohamed Chande Othman, președintele misiunii.

„Acestea au făcut parte dintr-o operațiune planificată și organizată care poartă caracteristicile definitorii ale genocidului.”

Asediul de 500 de zile

Concluziile se concentrează pe evenimentele din și în jurul orașului El Fasher, capitala Darfurului de Nord, în timpul preluării de RSF la sfârșitul lunii octombrie 2025, după ceea ce misiunea a descris ca un asediu de 18 luni care a tăiat progresiv accesul civililor la alimente, apă, provizii medicale și asistență umanitară.

Raportul afirmă că asediul „a slăbit sistematic populația vizată prin înfometare, privațiuni, traume și izolare”, lăsându-i pe mulți incapabili să fugă atunci când a început asaltul.

Conflictul din Sudan a izbucnit pe 15 aprilie 2023, când au început lupte între Forțele Armate Sudaneze (SAF - Sudanese Armed Forces) și foștii lor aliați - RSF-ul paramilitar. De atunci, războiul s-a răspândit pe mari porțiuni ale țării, civilii suportând în mod repetat greul războiului urban, al schimbării liniilor frontului și al prăbușirii serviciilor de bază.

Misiunea de constatare a faptelor a declarat că comportamentul din El Fasher a fost „o agravare a tiparelor anterioare” de atacuri asupra altor comunități non-arabe din alte părți ale Sudanului, „dar la o scară mult mai letală”.

„Semnele genocidului din El Fasher”

Elemente cheie citate de Misiunea de constatare a faptelor:

• Un asediu de 18 luni care „a impus în mod deliberat condițiile de viață” caracterizate prin privarea de hrană, apă, îngrijire medicală și asistență umanitară.

• Un tipar de țintire bazată pe identitate, legat de etnie, sex și afiliere politică percepută.

• Acuzații documentate de crime în masă, violuri pe scară largă și alte violențe sexuale, detenție arbitrară, tortură și tratamente crude, extorcare și dispariții forțate.

• Retorică a agresorilor raportați care solicită explicit eliminarea comunităților non-arabe, citată ca dovadă a intenției.

• Un avertisment că, în absența prevenirii și a responsabilității, riscul unor alte acte de genocid rămâne „serios și continuu”.

Intenția de genocid, „deducția rezonabilă”

Intenția de genocid, a declarat misiunea, a fost „singura deducție rezonabilă” din „modelul sistematic de crime țintite etnic, violență sexuală, distrugere și declarații publice ale RSF care solicită explicit eliminarea comunităților non-arabe”.

Supraviețuitorii i-au citat pe luptătorii RSF spunând: „Există vreun Zaghawa printre voi? Dacă îi găsim pe Zaghawa, îi vom ucide pe toți”; și „Vrem să eliminăm orice este negru din Darfur”.

„Înfometarea, refuzul asistenței, uciderile în masă, violul, tortura și disparițiile forțate... lasă o singură deducție rezonabilă - acestea sunt semnele distinctive ale genocidului.”

„Setul de dovezi pe care le-am colectat - inclusiv asediul prelungit, înfometarea și refuzul asistenței umanitare, urmate de crime în masă, viol, tortură și dispariții forțate, umilire sistematică și propriile declarații ale făptașilor - lasă o singură deducție rezonabilă”, a declarat membrul misiunii Mona Rishmawi. „RSF a acționat cu intenția de a distruge, în totalitate sau parțial, comunitățile Zaghawa și Fur din El Fasher. Acestea sunt semnele distinctive ale genocidului”, a adăugat ea.

Zaghawa și Fur se numără printre cele mai mari comunități etnice non-arabe din regiunea Darfur din vestul Sudanului. Ambele grupuri s-au confruntat din punct de vedere istoric cu discriminarea și au fost puternic vizate în timpul valurilor anterioare de violență din Darfur, debutând cu începutul anilor 2000. Multe familii din El Fasher și din împrejurimi fuseseră deja strămutate de mai multe ori înainte de conflictul actual.

Nicio acțiune în ciuda numeroaselor avertismente

Raportul descrie țintirea bazată pe identitate, legată de etnie, sex și afiliere politică percepută, ca element central al operațiunii, inclusiv țintirea selectivă a femeilor și fetelor Zaghawa și Fur în timpul violenței sexuale, în timp ce femeile percepute ca fiind arabe au fost adesea cruțate.

Misiunea a subliniat, de asemenea, avertismentele repetate și „indicatorii de risc de atrocitate clar identificați” care au precedat preluarea, inclusiv apelurile internaționale de la mijlocul anului 2024 pentru încetarea asediului și protejarea civililor. „În ciuda acestor avertismente, nicio parte nu a luat măsuri eficiente pentru a proteja populația civilă”, se precizează în raport.

Odată cu extinderea conflictului în alte regiuni, inclusiv în Kordofan, misiunea a avertizat că este nevoie de protecția urgentă a civililor „acum mai mult ca niciodată”. Joy Ngozi Ezeilo, un alt membru al misiunii, a declarat că comportamentul din El Fasher a fost „o manifestare acută a unor tipare compatibile cu violența specifică genocidului”.

Tragerea la răspundere a autorilor

În absența unei prevenții eficiente și a responsabilității, misiunea a evaluat că „riscul unor noi acte de genocid rămâne grav și continuu”.

„Autorii de la toate nivelurile de autoritate trebuie să fie trași la răspundere”, a declarat dl Othman. „În cazul în care dovezile indică genocid, comunitatea internațională are o obligație sporită de a preveni, proteja și asigura că se face dreptate.” Misiunea de constatare a faptelor a fost înființată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în octombrie 2023 și a fost însărcinată să investigheze presupusele abuzuri ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului internațional umanitar în conflict, inclusiv identificarea – acolo unde este posibil – a celor responsabili.

Raportul va fi prezentat Consiliului pentru Drepturile Omului pe 26 februarie 2026.