Liniile rusești, paralizate fără Starlink. Internetul lui Musk, o sabie cu două tăișuri și pentru europeni?

Deși vânzarea Starlink este interzisă în Rusia, Moscova a reușit să obțină mii de terminale prin piețe negre și intermediari din țări terțe. Acestea au fost folosite pe scară largă pe front, până când Ucraina a cerut intervenția directă a companiei SpaceX.

Soluția a fost una tehnică: toate terminalele din Ucraina au fost oprite temporar, iar doar cele aflate pe o „listă albă”, înregistrate oficial, au fost repornite. Rezultatul: terminalele rusești au rămas inactive.

Efectele s-au văzut imediat: o pană masivă a terminalelor Starlink folosite de armata rusă a provocat, potrivit surselor ucrainene și chiar unor bloggeri militari ruși, un adevărat colaps al comunicațiilor pe linia frontului.

Dezactivarea sistemului, decisă de SpaceX după ce s-a confirmat folosirea ilegală a Starlink de către Rusia, a lăsat unități întregi fără internet, coordonare și capacitatea de a opera dronele de atac.

„Nu e doar o problemă, e o catastrofă”, a spus Serhii „Flash” Beskrestnov, expert ucrainean în război electronic, citat de UPravda. 

Potrivit acestuia, comanda și controlul trupelor rusești au fost grav afectate, iar în multe sectoare atacurile au încetinit sau s-au oprit complet. Situația ar semăna cu primele zile ale invaziei din 2022, când armata rusă suferea de lipsă totală de coordonare.

Starlink, o sabie cu două tăișuri pentru europeni?

Starlink a devenit, în acest război, infrastructură critică.

Pe câmpul de luptă, unde rețelele mobile și energia electrică sunt adesea indisponibile, conexiunea prin satelit oferă internet rapid, greu de bruiat și aproape imposibil de interceptat. Prin Starlink se coordonează unități, se actualizează hărți și sunt transmise date și ghidate drone cu rază lungă de acțiune, inclusiv drone kamikaze capabile să lovească la sute de kilometri.

Rușii au pierdut în mare măsură această capacitate.

Dar acest episod nu este un avertisment doar pentru Rusia. Este și un semnal de alarmă pentru aliații europeni ai Statelor Unite, care nu au reușit până acum să dezvolte o alternativă credibilă la serviciul furnizat de compania lui Elon Musk.

Ca să nu mai vorbim de scenariul în care Rusia ar folosi Starlink și într-o viitoare agresiune militară. Federația Rusă avea 12.000 de terminale Starlink doar în zona de război din Ucraina, fără ca SpaceX să miște un deget, iar asta s-ar putea replica inclusiv într-un conflict împotriva statelor europene.

Dependența de serviciul furnizat de Starlink pune Europa într-o poziție vulnerabilă, atât în perspectiva unui conflict armat, dar și în ceea ce privește negocierile politice cu o administrație Trump care cere Europei să-și asume responsabilități mai mari în privința asigurării propriei securități.

OneWeb, rețeaua europeană concurentă a Starlink, este încă la început. Compania europeană Eutelsat a trimis până acum pe orbită peste 600 de sateliți și a comandat în ultimele luni 440 de sateliți suplimentari. Prin comparație, rețeau Starlink este formată din peste 9.300 de sateliți operaționali. SpaceX are autorizație pentru 12.000 de sateliți, dar vrea să ajungă la peste 30.000–42.000 de sateliți.

Rușii nu au alternativă la Starlink

Drona rusească Molniya echipată cu terminal Starlink / Foto:  Serhii „Flash” Beskrestnov

Bloggerii militari ruși au recunoscut pierderea legăturilor de date și lipsa unei alternative reale. Lipsită de acces la internet prin satelit, armata rusă pierde capacitatea de coordonare în timp real.

Unii bloggeri ruși au vorbit deschis despre revenirea la hărți pe hârtie, curieri și stick-uri de memorie transportate între poziții. „Nu există alternativă în acest moment”, a admis unul dintre cei mai cunoscuți comentatori pro-război.

Teoretic, Rusia lucrează la propriul „Starlink”, un proiect de sateliți pe orbită joasă numit Rassvet. Practic, acesta este încă departe de a deveni operațional. Lansările au fost amânate, producția sateliților întârzie, iar pe orbită se află doar câteva dispozitive experimentale. Chiar și în scenariul optimist, o rețea funcțională ar putea apărea abia peste câțiva ani.