Mihailo Fedorov cere alegeri în Ucraina și scrie un text manifest despre drone, corupție și războiul pentru supraviețuire. „Democrația nu poate fi ostatica Rusiei”
19 August 2026
În fața unei crize profunde de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, în special rachete PAC-3 singurele capabile să intercepteze rachete balistice și hipersonice rusești, Ucraina caută disperată soluții și apelează chiar și la vechile S-300 sovietice.
În Europa deblocarea acestei soluții ține doar de Grecia. Cu toate acestea, speranțele ucraineanilor de a obține baterii și muniție suplimentară din partea Greciei se izbesc de un refuz constant al Atenei, cauzat de riscurtile de securitate naționale, dar și presiuni din partea Moscovei, arată o analiză amplă a Forbes.
La mai bine de patru ani de la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, capacitatea statului agresat de a-și proteja infrastructura civilă și critică, precum și cea militară împotriva rachetelor balistice ruse e în cel mai alarmant punct, iar venirea iernii va face critică cu adevărat situația, în contextul în care la nivel mondial e o penurie uriașă de rachete interceptoare Patriot, criză generată și de războiul din Golf dintre SUA și Iran, unde vor fi necesari ani pentru a reface stocurile.
Grecia are suficiente rachete pentru S-300 iar Norvegia s-a oferit să le cumpere pentru a le livra Ucrainei
Sisteme S-300 din dotarea Ucrainei, în timpul unor exerciții din 2021, photo source: Armata Ucrainei via Wikipedia
Cei de la Forbes arată că au surprins o imagine relevantă, un sistem Patriot aflat într-un lan de porumb din Ucraina care nu mai lansase nicio rachetă de zece săptămâni din cauza lipsei de muniție.
Pentru a diminua această vulnerabilitate, Ucraina a lansat un proiect comun cu SUA pentru modernizarea și recondiționarea vechilor rachete S-300 din perioada sovietică, dar și pentru producerea de noi interceptoare.
Există un efort comun americano-ucrainean în desfășurare pentru a adapta sau moderniza vechile rachete S-300 sau o variantă mai nouă a sistemului S-300, oferindu-le capacități superioare. Acestea ar trebui să devină operaționale spre sfârșitul acestui an. Însă, din nou, vorbim despre o producție de doar 100 sau câteva sute pe an - colonelul (r.) american Robert Hamilton
Până la intrarea în producție a noilor rachete, Ucraina are nevoie urgentă de muniție existentă pentru a menține linia de plutire. O sursă importantă ar fi putut fi Grecia, care deține două sisteme S-300PMU-1 și un stoc considerabil de rachete 5V55U, achiziționate la sfârșitul anilor '90 în urma unei crize diplomatice în care au fost implicate Ciprul și Turcia. Norvegia s-a oferit chiar să achite integral costul acestor rachete pentru a fi trimise Ucrainei, dar s-a lovit de refuzul Atenei.
Moscova a avertizat direct Atena că orice transfer al sistemelor rusești către o țară terță necesită autorizația rusă, un acord pe care evident Rusia refuză să îl ofere.
Șansele ca rachetele S-300 ale Greciei să ajungă în Ucraina sunt aproape nule
Sistem S-300 al Armatei Ucrainei. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Kiev
Dar cei de la Forbes scriu că pe lângă veto-ul rusesc, reticența grecilor are la bază și motive politice interne și internaționale. Amintim că relațiile dintre Grecia și Ucraina s-au răcit în urma unui incident petrecut recent în apele grecești, când autoritățile elene au descoperit o dronă maritimă ucraineană aproape de insula Lefkada, trimisă să identifice petroliere ce transportau petrol rusesc. Incidentul a obligat diplomația ucraineană să-și ceară scuze.
În acest context, Grecia se arată sceptică în privința trimiterii sistemelor sale S-300PMU-1 în Ucraina și stârnirii furiei Rusiei. În timp ce UE caută în prezent modalități de a relua dialogul cu Rusia, Atena nu are niciun motiv să experimenteze un alt punct minim în relațiile sale cu Moscova - George Tzogopoulos, cercetător la Centre International de Formation Européenne
Analistul a subliniat că, deși Grecia își modernizează apărarea antiaeriană, sistemele rusești S-300 rămân esențiale pe termen scurt și mediu pentru descurajarea Turciei.
Prin urmare, prioritatea absolută a Atenei rămâne propria securitate națională, și e puțin probabil spre deloc ca rachetele S-300 pe care Grecia le deține în număr suficient de mare, să ajungă prea curând pe frontul din Ucraina.
