Agravarea pandemiei globale a modificat semnificativ modalitățile de operare tipice pentru agențiile de informații prin perturbarea semnificativă a întâlnirilor tradiționale față în față între gestionarii de programe intelligence și sursele acestora precum și asigurarea securității acestei tehnici critice pentru colectarea de informații.
Mai mult, din cauza restricțiilor de deplasare, a închiderii spațiilor publice, a blocării căilor de access spre locurile de întălnire, agenții și sursele lor au avut nevoie de o inventivitate sporită pentru a își continua activitatea. Mai ales ca toate aceste elemente trebuie să își pastreze opacitatea atât de necesară. Chiar și problemele banale, cum ar fi procedurile birocratice ale agențiilor de informații cu mii de angajați, programe și bugete, au fost afectate, funcționarea eficientă în acest mediu fiind o ecuație cu multe necunoscute. De la noi promoții la noi postări străine, pandemia de coronavirus a impus un stres major chiar și celor mai bune departamente de resurse umane. Restricțiile de călătorie au întârziat transferurile pentru tot felul de angajați guvernamentali, inclusiv ofițerii de informații. COVID-19 a oprit temporar o mare parte din rotațiile și activitățile necesare ale personalului, inclusiv clasele de limba, aclimatizare, cunoaștere în profuzime și alte formări specializate.
Măsurile interne și restricțiile internaționale au influențat, de asemenea, circulația personalului, cum ar fi restricțiile europene de călătorie impuse călătorilor din SUA din cauza ratelor crescute de infecție în multe state americane. Cu diferitele niveluri de carantină, blocaje obligatorii guvernamentale și restricții de călătorie, operațiunile de colectare a informațiilor umane (HUMINT) au fost forțate să se adapteze. Mutarea online a acestor întâlniri nu a fost sau nu este de loc viabilă, oricât de tentantă ar fi această abordare. Deși facilă ca abordare, modelul de securizare al unei întâlniri on line între agent și sursă este imposibil de obținut fără a face rabat de la calitatea de operare și păstrarea secretului. Aceste întâlniri care se transferă online aduc cu ele provocări suplimentare. După cum s-a văzut cu recentul atac cibernetic care implică SolarWinds, atac care se pare că a permis unui serviciu de informații rusesc să obțină acces nedetectat la sistemele guvernamentale americane extrem de sensibile, trebuie sa subliniem că datele găzduite online devin vulnerabile și gata pentru exploatare.
Criza pandemică ne-a introdus într-o epocă de aur a spionajului cibernetic, având în vedere cât de repede companiile, și nu numai, și-au mutat operațiunile generale online. Pentru un ofițer de informații a devenit adevărata problemă organizarea unei simple întâlniri de evaluare sau post evaluare, căci prin transferul forței de muncă on line, adică de acasă în cele mai multe cazuri, sursa a devenit greu de accesat, deseori paternurile formate și modelele bine definite fiind busculate.
Pentru a înțelege fenomenul de masa care a avut loc, putem spune că aplicația Zoom a trecut de la 10 milioane de întâlniri zilnice la peste 300 de milioane de întâlniri zilnice în primele câteva luni ale pandemiei din această primăvară. O creștere nu numai spectaculoasă dar și extrem de violentă în materie de schimbare a comportamentului uman. Întâlnirile pe astfel de platforme de videoconferință nu sunt sigure și sunt obiective atractive pentru actorii de intelligence statali sau nestatali care caută breșe pentru a le exploata informativ. În plus, există oportunități crescute dintr-un val de întâlniri sociale virtuale ținute în întregime pe servere nesecurizate, care ar putea lăsa oficialii guvernamentali și de afaceri expuși și vulnerabili la șantaj sau constrângere. Mai mult, diferențele în interacțiunile personale care acum trebuie să fie virtuale pot schimba, de asemenea, calitatea și natura informațiilor și profunzimea înțelegerii.
Pentru SUA, pe plan intern, diferitele agenții de informații americane au încercat să își continue misiunile, protejându-și în același timp forța de muncă respectivă. Pentru mulți, acest lucru însemna programe eșalonate sau rotative, cu echipe esențiale împărțite pentru a menține numărul total de persoane acoperind întreaga arie informativă. Însuși actul de a decide cine este „esențial” este o provocare dificilă pentru birocrații oricărei agenții de informații. Având în vedere natura muncii lor, agenții de informații se confruntă cu provocări serioase atunci când lucrează de acasă. În ciuda a ceea ce descrie Hollywood, majoritatea angajaților nu au acces la un birou la domiciliu SCIF (Sensitive Compartmented Information Facility) și nici nu lucrează în public. Iar despre celebrele săli de lectură (de decenii nu se mai introduc documente sensibile în birourile agenților, ci se trimit în spații securizate, conforme cu noile standarde de analiză și sinteză necesare) obligând pe foarte mulți agenți să păstreze accesul spre aceste spații pentru a lucra cu informații confidențiale. În multe departamente guvernamentale, capacitatea de răspuns și termenele pot fi, de asemenea, afectate de faptul că membrii personalului obișnuit nu au accesul permanet asigurat, la informații sensibile sau securizate. Există, de asemenea, întârzieri în finanțare și programe, inclusiv pentru stagii critice și programe de stil de ucenic care pot ajuta la determinarea carierei timpurii a unei persoane către călătorii pe termen scurt (TDY) necesare pentru operațiunile de legătură.
O altă problemă este eficiența, discutabilă și permanent aflată sub analiza legislatorilor din diverse state ale lumii, a software-ului de recunoaștere facială și a sistemelor lor asociate de televiziune cu circuit închis (CCTV) care acoperă multe zone metropolitane majore. Au existat probleme de lungă durată cu recunoașterea facială în ceea ce privește preocupările privind confidențialitatea și prejudecățile rasiale în proiectarea și aplicarea acestor sisteme. Acum, măștile de bumbac sau hârtie, folosite de mase imense de oameni, pentru a reduce rata de transmisie a COVID-19, crează imense capcane acestor sisteme extrem de complexe. Pe măsură ce agențiile de informații ajung să depindă mai mult pe biometrie în viitor, există riscuri mai mari de filtrare a informațiilor slabe calitativ sau manipulate, mai ales că adversarii găsesc noi modalități de a se sustrage tehnologiilor emergente. Oamenii legii folosesc aceste sisteme pentru investigații, la fel ca și agențiile de informații interne care urmăresc mișcările și asociațiile posibilelor ținte de terorism sau spionaj.
Unele dintre ajustările făcute de agențiile de informații în timp ce încearcă să se adapteze la noua realitate a pandemiei vor fi de scurtă durată și ad hoc. Cu toate acestea, alte schimbări devin permanente, modificând fundamental modul în care funcționează aceste organizații, de la cerințele de colectare la nevoile cotidiene ale forței de muncă. Oricum, în lumea de intelligence, regula de aur este data de resursa umană. Desocializarea impusă de către pandemie a schimbat multe, dar sursa umana rămâne piatra de temelie a oricărei munci de informații de calitate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
