Prim-ministrul François Bayrou a fost înlăturat în mod covârșitor cu un vot împotriva sa de 364 de voturi, în timp ce 194 au votat pentru încrederea în cabinetul minoritar, scrie Le Monde.
Ziarul a precizat că Bayrou urmează să-și prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron marți dimineață.
Prim-ministrul a părăsit clădirea parlamentului după vot fără a comenta rezultatul acestuia.
Bayrou a căzut din cauza bugetului său de austeritate nepopular, menit să reducă datoria publică.
Mișcarea lui Bayrou s-a dovedit a fi o eroare politică uimitoare, pariind că parlamentarii îi vor susține proiectul. În schimb, aceștia au profitat de votul convocat de Bayrou pentru a se uni împotriva centristului în vârstă de 74 de ani, numit de Macron pe 13 decembrie anul trecut.
Opoziția nu a fost de acord cu planul său de austeritate în valoare de aproximativ 44 de miliarde de euro (după ce deficitul Franței a atins 5,8% din PIB anul trecut), care includea, printre altele, reducerea numărului de sărbători legale sau înghețarea creșterii cheltuielilor.
Căută un înlocuitor
Deși Macron a avut la dispoziție două săptămâni pentru a se pregăti pentru prăbușirea guvernului, după ce Bayrou a anunțat în august că va solicita un vot de încredere asupra planurilor sale bugetare nepopulare, niciun favorit clar nu a apărut ca un succesor probabil.
După plecarea lui Gabriel Attal din funcția de prim-ministru în septembrie 2024, urmată de înlăturarea de către parlament a fostului negociator Brexit, Michel Barnier, în decembrie, și de demiterea lui Bayrou, Macron se confruntă din nou cu o căutare dificilă a unui înlocuitor pentru a construi consens în camera inferioară a parlamentului.
În calitate de președinte, Macron deține puteri substanțiale în ceea ce privește politica externă și afacerile europene și va rămâne comandantul suprem al armatei nucleare. Însă, pe plan intern, ambițiile președintelui în vârstă de 47 de ani se confruntă cu provocări majore.
De la pariul lui Macron de a convoca alegeri anticipate în iunie anul trecut, parlamentul rămâne divizat între trei grupuri - stânga, centru și extrema dreaptă - niciuna dintre ele neavând majoritate. Acest lucru a creat un impas în ceea ce privește politica economică și diviziuni cu privire la cea mai fundamentală sarcină politică: stabilirea unui buget pentru 2026.
Franța trebuie acum să convină urgent asupra unui buget pentru anul viitor. Dar nu există nicio certitudine că vreun nou prim-ministru ales de Macron ar putea ajunge la un consens bugetar sau chiar ar putea scăpa de o înlăturare similară.
Macron, a cărui președinție durează până în 2027, ar putea alege acum un prim-ministru mai apropiat de centru-stânga. Dar acest lucru ar fi dificil, deoarece președintele refuză să se retragă din agenda sa economică, datând din 2017, care a inclus reduceri de impozite pentru companii, eliminarea impozitului pe avere și creșterea vârstei de pensionare. Socialiștii vor să anuleze toate aceste măsuri.
Macron ar putea, în schimb, să se îndrepte din nou spre centrul-dreapta pentru un prim-ministru care să-i poată păstra alături de partidul de dreapta Les Républicains, care a susținut până acum guvernul minoritar. Dar s-ar confrunta cu aceleași dispute bugetare.
Alexandra Roulet, profesor asociat de economie la școala de afaceri Insead, care l-a consiliat pe Macron între 2022 și 2023, a declarat pentru TheGuardian că partidele politice rămân profund divizate în ceea ce privește bugetul și modul de gestionare a datoriei publice în creștere a Franței.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
