Discursul apărării de Ziua Națională a Franței: Se propune o nouă planificare militară pe zece ani pentru forțele armate franceze

Totuși, președintele francez urmează să prezinte o nouă strategie de apărare pe zece ani înainte de încheierea mandatului său, o decizie care generează incertitudini de ordin doctrinar și legislativ cu privire la viitoarea arhitectură a forțelor armate.

Evoluția bugetară și limitele financiare

Cadrul financiar actual urmează să fie suplimentat. Legea de actualizare a LPM 2024-2030, aflată în prezent sub examinarea Consiliului Constituțional, prevede un efort financiar adițional de 36 de miliarde de euro până la sfârșitul deceniului, precizează publicația franceză Opex360.

Cu toate acestea, comisiile de specialitate din Senatul francez consideră că aceste sume sunt insuficiente în contextul noilor cerințe operaționale, al eforturilor masive de reînarmare demarate de alte state europene și al obiectivelor asumate în cadrul NATO, care vizează alocarea a 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035. Președintele Comisiei pentru afaceri externe și forțe armate, Cedric Perrin, a subliniat recent discrepanțele clare dintre planificarea executivului și necesitățile tactice și strategice reale.

Proiecția strategică a Forțelor Armate Franceze

În acest context dominat de necesitatea unei adaptări continue, Emmanuel Macron a anunțat, în timpul recepției de la sediul Ministerului Forțelor Armate, că va detalia o proiecție strategică pe un deceniu. Acest document va fi prezentat oficial cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea instituției de învățământ militar École de Guerre.

Deși conținutul exact al documentului nu a fost detaliat, discursul prezidențial a accentuat imperativul menținerii unui avantaj tactic și anticipării nevoilor operaționale, argumentând direct că o armată statică este o armată înfrântă. 

Liderul francez a indicat drept puncte de sprijin pentru credibilitatea militară a țării implicarea pe frontul ucrainean, prezența în Orientul Mijlociu și Apropiat, restructurarea parteneriatelor din Africa și operațiunile din regiunea Indo-Pacifică. Afirmația privind susținerea efortului pe „frontul ucrainean” menține o ambiguitate voită, putând face referire la menținerea unui front politic și logistic unit alături de Kiev, pe fondul declarațiilor anterioare referitoare la coaliția voluntarilor europeni.

Formatul viitoarelor capabilități militare

Anunțarea acestei strategii pe zece ani generează o contradicție legislativă. Nu este clar ce instituție redactează acest document, pe ce fundament analitic este construit și în ce măsură va limita deciziile viitoarei administrații de la Palatul Élysée. Mai mult, inițiativa se suprapune peste obligațiile legale aflate deja în vigoare.

Articolul 8 din actuala Lege de Planificare Militară impune înființarea unei comisii însărcinate cu redactarea unui nou Libru Alb (Livre blanc) privind apărarea și securitatea națională, document care trebuie finalizat obligatoriu înainte de 30 iunie 2028. Acest Libru Alb are scopul precis de a fundamenta următoarea LPM și de a redefini formatul exact al forțelor armate.

Actuala legislație este definită strict ca un cadru de coerență și adaptare a modelelor de capabilități la evoluția conflictelor, nu ca o lege care stabilește formatul trupelor. Documentul adoptat de Parlament lasă intenționat în suspans deciziile privind dotările pe termen lung. 

Printre elementele neclarificate se numără numărul exact al fregatelor de rangul întâi, gradul de extindere a flotei de avioane de vânătoare și crearea unor structuri organice proprii la nivel de corp de armată. Aceste structuri sunt esențiale și includ unități de lovire în adâncime, capabilități de război electronic, subunități de geniu, artilerie antiaeriană, sisteme de combatere a dronelor și structuri logistice de mare capacitate.

Trasarea contururilor pentru aceste capabilități operaționale majore este rezervată strict viitorului Libru Alb. Prin urmare, noua viziune pe zece ani asumată de Macron reprezintă un demers politic menit să traseze linii directoare generale, riscând însă să complice procesul tehnic de planificare pe care forțele armate trebuie să îl execute în anii următori.