În această calitate de mare responsabilitate pentru securitatea bătrânului continent, Kubilius consideră că singura șansă de a evita un atac rusesc asupra țărilor membre UE este ca Europa să se pregătească serios pentru apărare.
Într-un interviu acordat, pe 12 mai la Kiev, publicației ucrainene Adevărul European, Kubilius consideră că Ucraina are un rol crucial în apărarea Europei și că locul său este în UE.
Prin urmare, statele europene se pregătesc să asiste Forțele Armate ale Ucrainei cu arme, să consolideze industria de apărare ucraineană, precum și pe a lor, și să se pregătească pentru o dezvoltare ulterioară care ar putea fi plină de mari surprize.
În continuare, redăm integral interviul acordat de Comisarul a povestit toate acestea unui corespondent EuroPravda într-un interviu acordat în timpul vizitei sale la Kiev.
* * *
„Economia Rusiei a trecut pe direcții militare și nu este atât de ușor să o redresezi”.
– (întrebare a jurnalistului Serghei Sidorenko) Când va ataca Rusia, Uniunea Europeană?
– (răspuns al comisarului Andrius Kubilius) În această chestiune, ascult ce spun serviciile de informații, nu politicienii.
Agențiile de informații din Germania, Danemarca și din alte țări spun că Rusia ar putea fi gata să ne atace (sau, cum numesc ei, să „testeze Articolul 5”) până în 2030. Unii cred că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme, în următorii trei ani.
Motivul pentru aceasta este clar. Economia Rusiei s-a orientat spre domeniul militar și produce multe arme. În același timp, și acest lucru este și mai important, nu mai este posibil să se readucă pur și simplu economia (Rusiei) la starea anterioară.
Așadar, chiar dacă în Ucraina se va stabili pacea sau un armistițiu, Rusia va continua să producă și să acumuleze o cantitate atât de mare de arme încât, în cele din urmă, îi va permite să lanseze o nouă agresiune.
– (întrebare jurnalist) Înseamnă asta că un armistițiu prelungit în Ucraina va apropia un război de amploare între Rusia și UE?
– (răspuns comisar) În practică, se dovedește că așa este.
În pofida acestui fapt, instaurarea păcii în Ucraina este foarte importantă și o susținem cu toată puterea noastră.
Dar, în același timp, trebuie să fim realiști și să înțelegem: acest lucru nu va însemna că Rusia va înceta să se pregătească pentru noi agresiuni, fie împotriva Ucrainei, fie împotriva statelor membre ale UE sau NATO.
Considerăm un nou război un scenariu foarte realist.
Și singura modalitate de a descuraja un atac rusesc este să ne sporim pregătirea pentru acesta.
– (remarcă jurnalist) Cred că nu toată lumea din UE înțelege acest lucru. Unii încă trăiesc în negare.
– (remarcă comisar) Desigur, nu te poți aștepta ca toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă.
Dar când am prezentat Consiliului UE așa-numitele propuneri pentru reînarmarea Europei, întregul Consiliu le-a susținut. Chiar și țări cunoscute pentru vetourile lor în sprijinul Ucrainei au votat și ele pentru creșterea cheltuielilor de apărare etc.
– (întrebare jurnalist) Vrei să spui că Ungaria a votat pentru asta?
– (răspuns comisar) Da, au susținut-o.
Da, în societate semnalele nu sunt atât de clare. Însă, sondajele de opinie arată că europenii susțin, în general, consolidarea apărării, deoarece oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea ca Putin să atace UE.
Desigur, depinde de regiune. În est, în special în țările baltice, oamenii înțeleg acest lucru mai bine, iar acest lucru este destul de firesc. Putem să-i învinovățim pe cei care locuiesc departe de Rusia pentru că sunt mai puțin îngrijorați de posibilitatea unui atac rusesc?
Apropo, asta funcționează în ambele sensuri. Când țările din sudul UE s-au confruntat cu o criză a migrației în 2015-2016, noi, cei din țările baltice, am spus același lucru: aceasta nu este problema noastră. A fost nevoie ca Lukașenko să folosească refugiații pentru a ne ataca granițele pentru ca noi să înțelegem că avem nevoie de solidaritate și în problemele de migrație.
Același lucru este valabil și pentru apărare.
„Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului”
– (întrebare jurnalist) Ce poți face pentru a schimba apărarea UE?
– (răspuns comisar) În primul rând, trebuie să ne ocupăm de ceea ce numim „apărare dură”: arme, sisteme de arme etc. Și exact asta facem acum.
NATO revizuiește așa-numitele obiective de capabilități pentru toate statele membre ale Alianței, inclusiv cele situate pe continentul european.
– (remarcă jurnalist) Dar aceasta este treaba NATO, nu a UE.
– (răspuns comisar) Da, aceasta este sarcina NATO, deoarece Uniunea Europeană nu are expertiză militară. Dar avem bani. Problemele industriale sunt, de asemenea, în sfera de responsabilitate a UE.
Planul UE de apărare
Așadar, primul lucru pe care îl putem face este să adunăm capacitățile specifice ale statelor membre. Acest lucru ne va permite să vedem împreună nevoile comune ale tuturor statelor UE. Pe baza acestui fapt, vom pregăti un plan de producție pentru apărare.
În al doilea rând, reînarmarea necesită finanțare. Acest lucru este prevăzut de planul ReArm Europe, care prevede o sumă suplimentară de 800 de miliarde de euro pentru apărarea statelor membre ale UE.
În al treilea rând, în iunie vom adopta și o lege foarte importantă privind simplificarea în domeniul apărării. Trebuie să elimine obstacolele birocratice existente care împiedică industria de apărare să își extindă producția.
A patra este problema inovării în industria de apărare. Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului. Acesta este un alt motiv pentru care suntem foarte interesați să cooperăm cu ucrainenii. Acest lucru este necesar nu doar pentru Ucraina, ci și pentru noi.
Și al cincilea punct, de asemenea foarte important: în toamnă vom publica așa-numitul document privind mobilitatea militară, care privește disponibilitatea noastră de a muta rapid mijloacele militare, dacă este necesar.
– (remarcă jurnalist) Mobilitatea militară este, de asemenea, o problemă NATO, se discută despre aceasta.
– (remarcă comisar) Dar este și o chestiune de finanțe, acest domeniu necesită fonduri uriașe. Aici intervine UE: împreună cu NATO, stabilim în ce infrastructură – drumuri, căi ferate, sisteme de transport aerian etc. – este cea mai importantă investiție.
Nu în ultimul rând, pregătim, împreună cu statele membre, o listă de așa-numite proiecte emblematice asupra cărora ne vom concentra eforturile. De exemplu, un sistem de apărare antiaeriană pentru întreaga Europă. Sau sisteme numite factori de activare strategică (strategic enablers sau prescurtat SE - lucruri care oferă capabilități strategice), inclusiv AWACS (sisteme de avertizare timpurie și control aerian) sau sisteme de informații prin satelit, unde suntem puternic dependenți de SUA.
– (întrebare jurnalist) Își va reduce UE dependența de SUA?
– (răspuns comisar) Da, plănuim să facem asta, dar nu într-un mod conflictual. Aceasta face parte din redistribuirea naturală a responsabilităților.
La urma urmei, trebuie să fim conștienți că, în 10 ani, americanii vor fi nevoiți să își îndrepte atenția către regiunea indo-pacifică.
„Ucraina va juca un rol crucial în arhitectura de securitate europeană”
– (întrebare jurnalist) Nu ați menționat acest lucru în lista de priorități, așa că vă voi întreba direct. Există un articol în tratatul Uniunii Europene care obligă statele UE să acționeze împreună în cazul unui atac asupra uneia dintre ele. Această clauză este formulată chiar mai clar decât articolul 5 din Tratatul NATO. Creează acest lucru oportunități pentru apariția unei apărări comune a UE?
NOTĂ: Articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona prevede: „În cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate împotriva teritoriului său, celelalte state membre sunt obligate să îi ofere asistență și sprijin prin toate mijloacele de care dispun... Angajamentele și cooperarea în acest domeniu trebuie să fie în concordanță cu cele din cadrul NATO, care rămâne baza apărării colective și forumul pentru punerea acesteia în aplicare pentru statele membre ale UE care sunt membre ale NATO.”
– (răspuns comisar) O întrebare foarte bună, la care voi răspunde în două dimensiuni.
Da, am discutat această problemă când pregăteam așa-numita „Carte albă privind apărarea europeană”.
Dar apoi am decis în mod conștient să mă concentrez pe latura materială a apărării – arme, sisteme de armament, finanțe etc. Aceasta este prioritatea noastră acum.
Dar, bineînțeles, trebuie să ne îndreptăm și către o arhitectură europeană de securitate, bazată tot pe art. 42. Dacă citiți scrisoarea mea de misiune din partea președintelui Comisiei Europene – un document care definește, în esență, programul fiecăruia dintre comisarii europeni – prima sarcină este crearea unei „Cărți Albe”. Dar această scrisoare spune, de asemenea, că, pe termen lung, trebuie să ne asigurăm că Europa este capabilă să se apere. Și există și o definiție: Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.
Dar aceasta este o perspectivă pe termen lung.
– (remarcă jurnalist) Probabil chiar și după ce pleci din funcție.
– (răspuns comisar) Da, chiar și după aceea, pentru că aceasta este o sarcină care nu poate fi finalizată atât de repede.
Trebuie să ne punem de acord cu partenerii transatlantici (de exemplu, cu SUA în problema Strategic Enablers) cu privire la modul în care ne vom consolida capacitățile de apărare cât timp aceștia sunt prezenți pe continentul european și, în același timp, trebuie să ne asumăm din ce în ce mai multă responsabilitate.
Prin urmare, este nevoie de crearea unei arhitecturi de securitate europene. Pentru aceasta, armele nu sunt suficiente; ai nevoie de o structură instituțională.
Nu ne opunem NATO aici – dar trebuie să creăm un astfel de potențial.
Așadar, o parte din mandatul meu este să creez o adevărată Uniune Europeană a Apărării. Și asta înseamnă că UE se îndreaptă către o apărare mult mai integrată. Deși mai sunt multe discuții despre cum se poate face acest lucru.
– (întrebare jurnalist) Acest lucru este deosebit de important pentru Ucraina. Nu este un secret faptul că SUA și alte câteva țări nu sunt pregătite să ne invite în NATO. Poate Uniunea Europeană a Apărării să devină un înlocuitor pentru Alianță pentru noi?
– (răspuns comisar) Nu pot intra în detalii în această privință, această chestiune va fi decisă de statele membre.
Dar vreau să subliniez că două procese au loc simultan. În primul rând, Ucraina aspiră să devină membră a UE. În al doilea rând, Europa caută să se poată apăra.
Și dacă Ucraina devine parte a arhitecturii de securitate europene, atunci dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, cu cea mai puternică armată de pe continentul european și cu o industrie de apărare dezvoltată, veți juca un rol crucial în această arhitectură.
– (întrebare jurnalist) După cum ați spus, Rusia ar putea ataca UE în câțiva ani. Credeți că Uniunea Europeană ar fi dispusă să își mărească capacitatea de producție atât de mult într-o perioadă atât de scurtă de timp?
– (răspuns comisar) Aceasta este o sarcină mare. Nu este ușor.
Dar le spun tuturor să se uite la exemplul Ucrainei.
În 2022, Ucraina a reușit să producă arme în valoare de un miliard de euro. În 2025, conform tuturor planurilor, va fi vorba despre arme în valoare de aproximativ 35 de miliarde (de euro).
– (întrebare jurnalist) Dar acest lucru arată că Ucraina a reușit să-și mărească atât de mult capacitatea abia după începerea marelui război. În ciuda faptului că războiul hibrid cu Federația Rusă este în desfășurare din 2014. Nu înseamnă oare că UE va putea face acest lucru doar în caz de război?
– (răspuns comisar) Părerea mea este foarte simplă: e mai bine să facem asta înainte să înceapă războiul. Singura modalitate de a preveni războiul este să demonstrezi că ești capabil să produci cantitatea necesară de arme.
Aceasta este singura modalitate de a-l convinge pe Putin că va face o mare greșeală dacă va încerca să testeze pregătirea de apărare a țărilor UE și NATO. Sunt mai multe lucruri de spus având în vedere că economia UE este de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei.
„Pentru prima dată, industria de apărare ucraineană se aliniază la nivelul celei europene”
– (întrebare jurnalist) Spuneți-ne mai multe despre cele 800 de miliarde de cheltuieli suplimentare pentru apărare?
– (răspuns comisar) Există două elemente importante aici. Una dintre acestea este creșterea preconizată de 650 de miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre.
În prezent, statele membre ale UE cheltuiesc aproximativ 2% din PIB pentru apărare – unele mai puțin, altele mult mai mult, dar, în medie, cheltuielile militare, achizițiile de arme etc. reprezintă 2%.
Se așteaptă ca la summitul din iunie, NATO să convină asupra unui nou plafon minim: aliații vor trebui să cheltuiască nu 2%, ci 3,5%, sau chiar mai mult. Prin urmare, Comisia Europeană a permis statelor membre să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru apărare, iar acest 1,5% nu va fi inclus în calculul deficitului bugetar, care este reglementat în UE și reprezintă un obstacol major în calea creșterii cheltuielilor statelor membre. Aceste 650 de miliarde pentru apărare nu vor fi reglementate de Bruxelles.
De asemenea, se creează un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro - acestea sunt împrumuturi care sunt destinate și achizițiilor publice în domeniul apărării.
În plus, facilităm extinderea producției de apărare. Având în vedere planurile pe termen lung de cheltuieli militare, băncile devin din ce în ce mai interesate de finanțarea construcției de noi unități de producție. În plus, BEI își va modifica regulile și va oferi mai multe resurse pentru investiții în producția de produse militare și bunuri cu dublă utilizare.
Deci lucrurile se mișcă.
De asemenea, ne așteptăm ca până în vară să fie aprobat un program suplimentar numit EDIP (European Defence Industry Programme), care va permite Comisiei Europene să utilizeze fonduri de la bugetul UE pentru a sprijini extinderea industriei. Sumele sunt în curs de discuție, iar Parlamentul European caută soluții pentru găsirea unor fonduri suplimentare.
– (întrebare jurnalist) Vor fi folosite aceste 800 de miliarde pentru armamentul Forțelor Armate ale Ucrainei?
– (răspuns comisar) Da. Doar statele membre pot contracta împrumuturi în cadrul instrumentului de 150 de miliarde de euro, dar pot utiliza aceste fonduri pentru achiziții comune cu Ucraina, inclusiv achiziții în industria de apărare ucraineană pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei. Pentru prima dată, industria ucraineană beneficiază de un tratament egal cu industria europeană de apărare.
De asemenea, analizăm modalități de a încuraja statele membre să facă astfel de achiziții.
Și din cele 650 de miliarde alocate cheltuielilor pentru apărarea națională, o parte din acestea pot fi cheltuite și pe arme pentru Ucraina. Aceasta va fi o decizie a statelor membre. Deși este clar că statele membre caută oportunități de a-și mări propriile cheltuieli pentru apărare, în primul rând.
– (întrebare jurnalist) În concluzie, am o întrebare dificilă referitoare la producția militară comună. Cred că ai auzit de scandalul cu bombele de mortier de 120 mm de proastă calitate. Creează acest lucru probleme de încredere pentru partenerii europeni în industria de apărare ucraineană?
– (răspuns comisar) Pot spune că nu aud prea multe despre această problemă din partea europeană.
Dimpotrivă: în prezent, observ că europenii își aduc din ce în ce mai mult întreprinderile în Ucraina.
Prim-miniștrii țărilor europene vin în Ucraina cu reprezentanți ai industriei lor de apărare, care caută oportunități pentru dezvoltarea comună de produse, crearea de societăți mixte etc.
În plus, luni va avea loc la Bruxelles un eveniment major - Forumul Industriei de Apărare UE-Ucraina.
Deci nu văd niciun semn de neîncredere. Dimpotrivă, observ că industriașii europeni înțeleg din ce în ce mai mult că au de învățat de la ucraineni.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
